DECIZIA nr. 475 din 25 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1158 din 1 decembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ART. 4REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 394 03/07/2014
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ART. 13REFERIRE LALEGE 165 16/05/2013 ART. 50
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 394 03/07/2014
ART. 15REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ART. 16REFERIRE LALEGE 247 19/07/2005 ART. 18
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 394 03/07/2014
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Lovasz Ioan în Dosarul nr. 37.808/3/2013** al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.445D/2017. 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că își menține valabilitatea jurisprudența Curții Constituționale deja existentă în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 941A din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 37.808/3/2013**, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Lovasz Ioan într-o cauză civilă având ca obiect obligarea statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata unei sume de bani reprezentând echivalentul diferenței dintre cotația la bursă a acțiunilor deținute la Fondul „Proprietatea“ și creanța garantată asupra statului conferită de un titlu de conversie emis în anul 2009. 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat creează o inegalitate între persoanele care au primit titluri de conversie anterior listării la bursă, respectiv tranzacționării acțiunilor Fondului „Proprietatea“ și persoanele care au primit acțiuni după acest moment, la o valoare a acțiunii corelată cu media ponderată de tranzacționare la bursă a acțiunilor pe ultimele trei luni. Autorul excepției arată că i s-a creat un prejudiciu prin diferența de valoare astfel rezultată.6.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, în fapt, nu este vorba despre un tratament discriminatoriu aplicat în condiții similare, ci despre reglementarea legală incidentă în funcție de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, la alegerea titularului despăgubirii, respectiv până la data suspendării procedurii de conversie sau după reluarea acestui proces, ulterior listării la bursă a Fondului „Proprietatea“. Textul nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, deoarece, ulterior convertirii dreptului de creanță în acțiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piața bursieră. 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014.9.Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate, textul de lege fiind în conformitate cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate în susținerea excepției.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care aveau următorul conținut normativ: – Art. 18^7:(1)Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se suspendă cu 10 zile lucrătoare înainte de prima ședință de tranzacționare și până la data stabilită conform prevederilor alin. (2). Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală.(2)Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» va reîncepe în ziua de luni a celei de-a doua săptămâni calendaristice ulterioare primelor 60 de ședințe de tranzacționare a acțiunilor Fondului «Proprietatea». Conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza potrivit algoritmului prezentat în alineatele următoare.(3)După reluarea în conformitate cu prevederile alin. (2) a procesului de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea», conversia se va realiza prin împărțirea valorii despăgubirii menționate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie la prețul mediu ponderat de tranzacționare al acțiunilor, care se stabilește astfel:a)în cazul conversiilor care se realizează în a doua săptămână calendaristică ulterioară expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare, prețul mediu ponderat este egal cu prețul mediu de tranzacționare aferent primelor 60 de ședințe de tranzacționare, comunicat de operatorul pieței reglementate la încheierea celei de-a 60-a ședințe de tranzacționare;b)în cazul conversiilor care se realizează începând cu ziua de luni a celei de-a treia săptămâni calendaristice ulterioare expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare, prețul mediu ponderat de tranzacționare este egal cu prețul mediu ponderat de tranzacționare aferent ultimelor 60 de ședințe de tranzacționare, comunicat de operatorul pieței reglementate“.13.Textul de lege criticat a fost abrogat prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să examineze constituționalitatea prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepții, acestea fiind aplicabile în procesul în cadrul căruia a fost ridicată.14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 44 – Dreptul de proprietate privată.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 1 august 2014, s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 18^7 alin. (1) teza a doua din capitolul V^1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005, prin prisma unor critici similare celor formulate și în cauza de față. Astfel, autorul prezentei excepții este nemulțumit de faptul că, în urma listării la Bursa de Valori București, acțiunile Fondului „Proprietatea“ și, implicit, acțiunile deținute de titularul titlului de conversie a despăgubirilor acordate conform titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru imobilele preluate abuziv de statul român în timpul regimului comunist au fost listate la valoarea de 0,6020 lei/acțiune, inferioară valorii nominale de 1 leu/acțiune. Ca atare, autorul excepției susține că a suferit un prejudiciu prin diferența de valoare cu care acțiunile Fondului „Proprietatea“ au fost listate la bursă și valoarea nominală a acestora.16.Prin decizia precitată, Curtea a constatat (paragraful 17) că, în concret, critica viza, ca și în cazul de față, modalitatea de valorificare a acțiunilor deținute de titularii titlurilor de despăgubire/conversie, înainte și după listarea Fondului „Proprietatea“ la Bursa de Valori București. În acest context, instanța de contencios constituțional a remarcat (paragrafele 18-19) faptul că Fondul „Proprietatea“ a fost înființat în anul 2005, ca entitate destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român. Întrucât, în timp, s-a constatat insuficiența fondurilor necesare pentru plata în numerar a despăgubirilor stabilite în baza titlurilor de despăgubire și ținând seama de impactul semnificativ asupra bugetului de stat, care a generat implicații financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a fost reglementată o nouă modalitate de valorificare a despăgubirilor prin convertirea titlului de despăgubire în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea“. Curtea a reținut că, de la înființarea Fondului „Proprietatea“, în anul 2005, și până la listarea acestuia la bursă, la data de 25 ianuarie 2011, foștii proprietari au fost despăgubiți la valoarea nominală de 1 leu/acțiune. Potrivit prevederilor art. 18^7 alin. (1) teza a doua din titlul VII al Legii nr. 247/2005, înainte de listarea Fondului „Proprietatea“ la Bursa de Valori București, procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea“, a fost suspendată. După reluarea procesului de conversie, ulterior listării la bursă, conversia s-a efectuat în conformitate cu algoritmul prevăzut de prevederile art. 18^8 din titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin utilizarea prețului mediu ponderat de tranzacționare, iar nu la valoarea nominală, de 1 leu/acțiune.17.În contextul celor menționate, Curtea a constatat (paragraful 20) că prevederile de lege criticate nu conțin, în sine, niciun viciu de neconstituționalitate, fiind vorba despre reglementarea legală aplicabilă în funcție de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea“, și anume până la data suspendării procedurii de conversie (când conversia se realiza la valoarea nominală), sau după reluarea acestui proces, ulterior listării Fondului „Proprietatea“ la bursă (când conversia se realiza prin împărțirea valorii despăgubirii menționate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie, la prețul mediu ponderat de tranzacționare al acțiunilor). În consecință, Curtea a considerat (paragraful 21 din Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014) că sunt nefondate criticile potrivit cărora stabilirea valorii unei acțiuni, ulterior listării Fondului „Proprietatea“ la bursa de valori, sub valoarea nominală ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, întrucât, ulterior convertirii dreptului de creanță în acțiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piața bursieră.18.De asemenea, Curtea a reamintit (paragraful 22) că modalitatea de a reglementa acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în materia despăgubirilor acordate din fonduri publice, urmărindu-se păstrarea unui just echilibru între cerințele interesului public și imperativele apărării dreptului fundamental la proprietate. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ca urmare a aplicării legilor speciale de reparație.19.De altfel, Curtea observă că, de îndată ce titlul de despăgubire este valorificat integral, prin emiterea titlului de plată și/sau a titlului de conversie în acțiuni la Fondul „Proprietatea“ în beneficiul persoanei îndreptățite, creanța statului se stinge prin executare, titularul acțiunilor urmând să suporte riscul financiar inerent operațiunilor bursiere, generat de posibilele fluctuații ale valorii de tranzacționare a acțiunilor pe piața bursieră. Mai mult, la momentul obținerii titlului de despăgubire, persoanele îndreptățite cunoșteau aceste reglementări, fiind conștiente de faptul că valoarea acțiunilor va deveni variabilă, astfel că aveau posibilitatea să decidă în mod liber tranzacționarea acestora în contextul pe care îl considerau cel mai avantajos.20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lovasz Ioan în Dosarul nr. 37.808/3/2013** al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x