DECIZIA nr. 473 din 20 septembrie 2023

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cristina Maria Bartic în Dosarul nr. 8.192/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 967D/2019.  … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 iulie 2023, în prezența autoarei excepției și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 20 septembrie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Sentința nr. 5.473 din 19 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.192/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cristina Maria Bartic întro cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei rezoluții de clasare dispuse de Inspecția Judiciară, prin care s-a reținut că, în urma verificărilor prealabile, nu au fost identificate date ori indicii din care să rezulte că judecătorii vizați de plângere ar fi comis fapte ce ar putea constitui abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.  … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că trei judecătoare de la Curtea de Apel București, ca instanță de control judiciar care a judecat recursul împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate în legătură cu un imobil revendicat de autoarea excepției și mama acesteia, au săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, ca urmare a nerespectării Deciziei Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008. Autoarea excepției precizează că a dovedit faptul că cele trei judecătoare au acționat cu intenție sau gravă neglijență, adică latura subiectivă a săvârșirii abaterii disciplinare mai sus menționate. Astfel, arată că intenția celor trei judecătoare de a încălca decizia amintită rezultă din împrejurarea că autoarea excepției a depus la dosar în mai multe rânduri decizia amintită și a pus concluzii scrise și orale în acest sens în fața instanței.  … 5.Se critică, de asemenea, faptul că Inspecția Judiciară, sesizată cu privire la verificarea săvârșirii abaterii prevăzute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, le-a exonerat de răspunderea disciplinară pe cele trei judecătoare, apreciind că acestea au respectat practica Secției a III-a a Curții de Apel București, iar faptul că judecătoarele reclamate nu au menționat expres, în considerentele hotărârii, Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008 nu reprezintă o încălcare a acesteia.  … 6.Autoarea excepției mai arată că intimata Inspecția Judiciară „acreditează în mod profund greșit ideea că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii numai în ceea ce privește normele de procedură civilă, nu și normele de drept material (substanțial)“ și că „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către instanțele de judecată nu ar reprezenta abateri, deoarece instanțele de judecată ar fi suverane în interpretarea și aplicarea legii“, aceasta neputând fi controlată decât în căile de atac. Or, poziția supraordonată a Curții Constituționale în raport cu celelalte autorități ale statului, inclusiv cu puterea judecătorească, precum și cea de gardian al Constituției sunt de necontestat, având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.  … 7.Autoarea excepției critică, de asemenea, susținerile cuprinse în întâmpinarea la contestația formulată de aceasta împotriva rezoluției de clasare a plângerii introduse împotriva celor trei judecătoare, prin care intimata Inspecția Judiciară precizează că nu se poate substitui instanțelor judecătorești în analiza soluțiilor pronunțate de alte instanțe de judecată, întrucât ar nesocoti principiul independenței judecătorului și pe cel al autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești.  … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile orale ale autoarei excepției și notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având următorul cuprins: – Art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865:Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: (…)4.dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză; …  … – Art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004:După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: (…)b)clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă; …  … – Art. 31 din Legea nr. 47/1992:(1)Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.(2)În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare.(3)Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.(4)Deciziile pronunțate în condițiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională.(5)În cazul în care la data comunicării deciziei Curții Constituționale potrivit alin. (4) cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanța comunică acestuia decizia. …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 142 privind rolul și structura Curții Constituționale și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, din analiza argumentelor prezentate în motivarea excepției, că autoarea acesteia critică, în realitate, soluția pronunțată de Inspecția Judiciară cu privire la plângerea pe care a formulat-o împotriva unor judecători. Aceasta este nemulțumită de faptul că judecătorii învestiți cu soluționarea unei acțiuni în revendicare imobiliară întemeiate pe prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, nu au pronunțat o hotărâre favorabilă acesteia, care ar fi rezultat, potrivit susținerilor autoarei excepției, din aplicarea la cauză a Deciziei nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, prin care Curtea Constituțională a constatat, în esență, că, drept urmare a abrogării sintagmei „imobilele preluate cu titlu valabil“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, devenea imposibilă restituirea în natură și a imobilelor preluate fără titlu valabil, inclusiv pentru acestea urmând să fie acordate doar despăgubiri, ceea ce contravenea prevederilor art. 15 alin. (2) și ale art. 16 din Constituție.  … 15.Față de această situație, Curtea reamintește că modul de stabilire a situației de fapt existente în fiecare speță în parte și apoi determinarea legii aplicabile cauzei și interpretarea acesteia în funcție de circumstanțele concrete reprezintă atributul exclusiv al instanței judecătorești, neputând fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate să analizeze compatibilitatea unor prevederi legale cu dispozițiile art. 147 din Constituție, privitoare la forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale prin prisma faptului că, într-un litigiu determinat, judecătorii cauzei nu ar fi reținut incidența unei anumite decizii în soluționarea procesului.  … 16.De asemenea, nu pot forma obiect al analizei instanței de contencios constituțional nici criticile referitoare la modul în care Inspecția Judiciară a soluționat prin rezoluție de clasare plângerea formulată de autoarea excepției, în opinia căreia judecătorii cauzei sale ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, constând în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Mai mult decât atât, aceste critici au fost formulate din perspectiva modului în care soluția pronunțată de Inspecția Judiciară cu privire la pretinsa abatere disciplinară ar fi aptă să se constituie într-un motiv de revizuire a hotărârii pronunțate de acei judecători, ceea ce, de asemenea, este un element a cărui stabilire nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul constituționalității legilor și a ordonanțelor Guvernului prin raportare la dispozițiile sau principiile Constituției. … 17.Așadar, argumentele cuprinse în motivarea excepției nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituționalitate, ci reprezintă chestiuni de fapt, a căror rezolvare excedează competenței Curții Constituționale. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Cristina Maria Bartic în Dosarul nr. 8.192/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
pentru Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
prim-magistrat-asistent,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește