DECIZIA nr. 473 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Ioan Vaida și Dorina Vaida în Dosarul nr. 18.278/271/2015 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 715D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 718D/2017, nr. 2.928D/2017 și nr. 634D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Sofia Lidia Jurge în Dosarul nr. 19.658/271/2015 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, de Mariana Budimir în Dosarul nr. 29.699/325/2015 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și de Codruț Rostaș și Rodica Rostaș în Dosarul nr. 8.837/271/2015 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Magistratul-asistent învederează Curții că, în Dosarul nr. 2.928D/2017, autoarea excepției a transmis note scrise prin care, în esență, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.  … 6.Având în vedere identitatea de obiect al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 718D/2017, nr. 2.928D/2017 și nr. 634D/2018 la Dosarul nr. 715D/2017.  … 7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.  … 8.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 718D/2017, nr. 2.928D/2017 și nr. 634D/2018 la Dosarul nr. 715D/2017, care a fost primul înregistrat. … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că din compararea mai multor texte de lege nu se poate deduce existența unei pretinse discriminări și constatarea că unul dintre acestea ar fi mai defavorabil anumitor persoane. Invocă și Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, prin care Curtea Constituțională a statuat că existența pe teritoriul României a unor legi cu aplicabilitate teritorială distinctă și care reglementează diferit regimul juridic al uzucapiunii nu contravine dispozițiilor Legii fundamentale. De asemenea, precizează că prevederile constituționale privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată se aplică doar titularilor acestui drept. Or, autorii excepției nu au stabilit un drept de proprietate, ci doar tind să îl obțină. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin încheierile din 17 februarie 2017, 13 februarie 2017, 9 noiembrie 2017 și 8 februarie 2018, pronunțate în dosarele nr. 18.278/271/2015, nr. 19.658/271/2015, nr. 29.699/325/2015 și nr. 8.837/271/2015, Judecătoria Oradea – Secția civilă, Tribunalul Timiș – Secția I civilă și Tribunalul Bihor – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare. Excepția a fost ridicată de Ioan Vaida și Dorina Vaida, Sofia Lidia Jurge, Mariana Budimir și, respectiv, Codruț Rostaș și Rodica Rostaș în cauze având ca obiect soluționarea cererilor prin care autorii acesteia au solicitat instanțelor judecătorești să constate că au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unor suprafețe de teren aflate în proprietatea unor unități-administrativ teritoriale (și anume, municipiul Oradea și comuna Giulvaz, județul Timiș) și să dispună înscrierea acestora în cartea funciară. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune operează numai în situațiile în care proprietarul înscris în cartea funciară a decedat. Așadar, legiuitorul a înțeles să limiteze dobândirea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii doar la posibilitatea invocării acesteia împotriva proprietarilor de carte funciară persoane fizice. Se susține că este discriminatoriu față de regimul uzucapiunii reglementat de Codul civil din 1865, aplicabil și el posesiunilor începute sub imperiul acestuia, în care uzucapiunea poate fi invocată împotriva oricărui proprietar, fără distincție. Se încalcă astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, cetățenii României fiind supuși unor reguli diferite în reglementarea aceleiași instituții juridice. Astfel, în Transilvania și Bucovina, adică în regiunile unde există carte funciară, uzucapiunea are un regim juridic mai sever decât în restul teritoriilor din România, unde uzucapiunea poate fi invocată cu succes și față de proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. … 12.Se mai susține că există o discriminare și față de protecția suplimentară de care se bucură proprietatea privată a statului român și a unităților administrativ-teritoriale în comparație cu proprietatea privată a persoanelor fizice, fiind încălcate și dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție, nefiind admisibil ca proprietatea privată a statului român sau a unităților administrativ-teritoriale să aibă un regim juridic mai favorabil decât proprietatea privată a particularilor, în ceea ce privește admisibilitatea prescripției achizitive. Înlăturarea acestei diferențieri de regim juridic se impune și pentru că, de cele mai multe ori, înscrierea în cartea funciară a statului român s-a efectuat în temeiul unor acte normative de preluare abuzivă, în total dezacord cu principiile respectării proprietății private și a statului de drept, iar situația juridică a acestor imobile abuziv preluate este incertă și astăzi, existând nenumărate cazuri de neconcordanță între situația juridică de carte funciară și cea faptică, ce durează de mai bine de 30 de ani. … 13.Judecătoria Oradea – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu poate fi dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune în situația în care proprietar tabular este statul român. O astfel de interpretare este discriminatorie față de alți posesori din regiunile în care nu există sistem de publicitate imobiliară prin carte funciară sau față de alți posesori, în situațiile în care, deși terenul este proprietatea privată a statului român, dreptul de proprietate nu a fost înscris în cartea funciară. De asemenea, în aceasta interpretare, se acordă o protecție sporită proprietății private a statului român, cu încălcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituție. … 14.Tribunalul Timiș – Secția I civilă și Tribunalul Bihor – Secția I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia cu privire la constituționalitatea textului de lege criticat. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional. Arată că aplicabilitatea tranzitorie a dispozițiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul țării. Totodată, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în Decizia din 8 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei, s-a statuat că dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate; or, în prezenta cauză, autorii excepției nu și-au stabilit calitatea de proprietar, ci tind să o stabilească prin efectul uzucapiunii. … 17.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la critica prin compararea reglementărilor cuprinse în vechiul Cod civil cu cele din actul normativ supus controlului de constituționalitate, precizează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta la dispoziții ori principii ale Constituție. În legătură cu critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, reiterează cele reținute de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009 cu privire la aplicabilitatea diferită a sistemului de carte funciară. În privința pretinsei neconstituționalități a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 față de art. 44 alin. (2) din Constituție, menționează că atât in jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate. Or, în prezenta cauză, autorii excepției nu și-au stabilit calitatea de proprietar, ci tind să o stabilească prin efectul uzucapiunii (Decizia nr. 23 din 8 ianuarie 2009). … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, potrivit cărora „Cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat“. … 21.Decretul-lege nr. 115/1938 a fost abrogat prin art. 230 lit. g) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Totuși, deși textul de lege criticat nu mai este în vigoare, acesta poate fi examinat sub aspectul constituționalității, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, fiind aplicabil situațiilor juridice existente în cauzele în soluționarea cărora a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în fața legii și în art. 44 alin. (2) privind protecția egală a proprietății private. Totodată, prin prisma art. 20 din Constituție, se invocă și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale Protocolului nr. 12 la aceeași convenție, ambele referitoare la interzicerea discriminării. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 consacră instituția uzucapiunii extratabulară, care constituie modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra unui bun imobil de către persoana care a deținut posesia asupra acestuia și s-a comportat ca un proprietar aparent, fără să fie înscris ca atare în cartea funciară. Textul de lege criticat condiționează dobândirea dreptului de proprietate și înscrierea dreptului uzucapat pe de o parte, sub aspect temporal, de scurgerea unui termen de 20 de ani de la momentul începerii posesiei și, pe de altă parte, prin prisma subiectului de drept împotriva căruia curge acest termen, de persoana proprietarului tabular. Astfel, din redactarea textului, care utilizează sintagma „după moartea proprietarului înscris în cartea funciară“, rezultă că uzucapiunea extratabulară va putea fi invocată doar față de proprietarii decedați. … 24.Față de această interpretare logică, autorii prezentei excepții de neconstituționalitate pretind, mai întâi, că sunt nesocotite dispozițiile art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2) din Constituție, instituindu-se un regim favorabil pentru situația în care titulari ai dreptului de proprietate cu privire la care se cere constatarea dobândirii prin uzucapiune sunt statul sau unitățile administrativ-teritoriale. … 25.Curtea constată că nu poate fi reținută critica în sensul că statul și unitățile administrativ-teritoriale s-ar bucura de un regim preferențial de protecție a proprietății private ca urmare a faptului că uzucapiunea în sistemul instituit de Decretul-lege nr. 115/1938 nu poate opera împotriva acestora. Conform art. 28 din actul normativ menționat, posesia unui bun imobil timp de 20 de ani – interval de timp calculat de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară [art. 28 alin. (1)] sau de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate [art. 28 alin. (2)] – poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate privată prin uzucapiune. Prescripția achizitivă poate fi considerată o sancționare a proprietarului inițial pentru lipsa de diligență evidențiată prin neexercitarea timp îndelungat a prerogativelor dreptului de proprietate. Art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 consacră însă instituția uzucapiunii referitor la bunurile imobile care au aparținut unor persoane cu privire la care există o certitudine cvasi-absolută că nu se vor mai comporta ca proprietari ai acestora, respectiv proprietarii persoane fizice defuncte și cele care în mod expres și explicit au renunțat la dreptul de proprietate. Ca atare, persoanelor care au posedat neîntrerupt în răstimpul de 20 de ani prevăzut de textul criticat li se acordă posibilitatea să solicite instanțelor judecătorești constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune a bunului imobil în discuție. În sistemul Decretului-lege nr. 115/1938, o astfel de solicitare nu poate fi îndreptată împotriva niciunui alt subiect de drept, în afara celor la care se referă art. 28 din decretul-lege, restricția nereferindu-se, așadar, exclusiv la imposibilitatea invocării prescripției achizitive împotriva statului și unităților administrativ-teritoriale, ci vizând orice persoană fizică în viață care nu a renunțat expres la dreptul de proprietate, precum și orice persoană juridică în al cărei patrimoniu există un drept de proprietate asupra unui bun imobil. … 26.Prin urmare, nu se poate susține că statul și unitățile administrativ-teritoriale ar beneficia de un regim juridic privilegiat, în condițiile în care, în mod similar, nici cu privire la toate celelalte persoane fizice sau juridice, cu excepția persoanelor fizice decedate și a celor care au renunțat la proprietatea lor, nu se poate invoca prescripția achizitivă. … 27.O altă critică formulată în cauza de față este motivată tot prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, dar prin prisma faptului că sistemul consacrat de Decretul-lege nr. 115/1938 este discriminatoriu față de regimul uzucapiunii reglementat de Codul civil din 1865, aplicabil și el posesiunilor începute sub imperiul acestuia, în care uzucapiunea poate fi invocată împotriva oricărui proprietar, fără distincție. … 28.Curtea s-a mai pronunțat cu privire la critici similare, prin Decizia nr. 555 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.075 din 19 decembrie 2018, în considerentele căreia a reținut (paragraful 17) că, până la intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, regimul dobândirii drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune a fost reglementat prin două acte normative: pe de o parte, Codul civil din 1864, titlul XX – Despre prescripție, aplicabil în regiunile în care a funcționat sistemul de publicitate imobiliară bazat pe registrele de transcripțiuni și inscripțiuni (în care se operau transcrierea actelor juridice referitoare la proprietate și înscrierea anumitor mențiuni referitoare la ipoteci sau privilegii în registre speciale, ținute de judecătorii), iar, pe de altă parte, în regiunile supuse regimului de publicitate imobiliară prin vechile cărți funciare, uzucapiunea a operat în condițiile prevăzute în art. 27 și 28 din Decretul-lege nr. 115/1938. … 29.Curtea a observat, totodată, (paragraful 19 din aceeași decizie), că Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 a reglementat un singur sistem de publicitate imobiliară, la nivelul întregii țări, respectiv cel al cărții funciare, fiind aplicabilă uzucapiunea de drept comun, astfel cum este reglementată în Codul civil din 1864, respectiv Codul civil din 2009. Cu privire la pretinsa nesocotire a principiului egalității în drepturi prin aplicarea unui regim juridic discriminatoriu față de cetățenii care nu cad sub incidența acestui act normativ, Curtea a reținut (paragraful 21) că, prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, a reiterat faptul că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozițiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv și rațional de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întregul teritoriu al țării. De asemenea, Curtea a mai statuat că aplicarea concomitentă a celor două reglementări, cărțile funciare și registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, în regiuni diferite ale țării, nu demonstrează existența unei discriminări între cetățeni. Aceasta, întrucât coexistența temporară a unor reglementări ce reflectă rezultatul unei evoluții istorice se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, iar nu în funcție de persoana uneia sau a celeilalte părți, într-un act juridic prin care se transmit drepturi reale imobiliare, determinant fiind doar locul situării imobilului. Or, egalitatea în drepturi a cetățenilor nu este cu nimic afectată atunci când legea se aplică diferit unor subiecte de drepturi și obligații aflate în situații diferite. … 30.De asemenea, tot prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, mai sus citată, Curtea a constatat, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, că, atât potrivit jurisprudenței sale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 8 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei), dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate. Autorii excepției soluționate de Curtea Constituțională prin decizia menționată nu își stabiliseră însă calitatea de proprietari, ci tindeau să o stabilească prin efectul uzucapiunii. Aceeași situație este specifică și cauzelor de față, în care autorii excepției de neconstituționalitate au solicitat instanțelor judecătorești competente să constate că au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unor suprafețe de teren și să dispună înscrierea în cartea funciară a acestora. Prin urmare, aceștia nu sunt titularii unui drept de proprietate privată care să se bucure de protecția instituită prin dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală. Litigiile în cursul soluționării cărora a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate au ca finalitate tocmai recunoașterea dobândirii prin uzucapiune a acestui drept. Or, art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție statuează că „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“. Așadar, prin ipoteză, trebuie să existe în patrimoniul titularului un drept de proprietate, premisă care nu se regăsește în cazul de față. … 31.Curtea a precizat, totodată, prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, că dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, ca mod originar de dobândire a proprietății, este reglementată de legea civilă, însă condițiile operării acesteia intră în competența legiuitorului. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Vaida și Dorina Vaida și respectiv, de Sofia Lidia Jurge în dosarele nr. 18.278/271/2015 și nr. 19.658/271/2015 ale Judecătoriei Oradea – Secția civilă, de Mariana Budimir în Dosarul nr. 29.699/325/2015, al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și de Codruț Rostaș și Rodica Rostaș în Dosarul nr. 8.837/271/2015 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și constată că prevederile art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Oradea – Secția civilă, Tribunalului Timiș – Secția I civilă și Tribunalului Bihor – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește