DECIZIA nr. 470 din 12 iulie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 29 octombrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 479 27/06/2017
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 5REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 221 12/04/2016
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 696 20/10/2015
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 471 23/09/2014
ART. 10REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 13REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 14REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 14REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 14REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
ART. 14REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948
ART. 15REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 35
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 17REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 487 27/06/2017
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 479 27/06/2017
ART. 18REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 18REFERIRE LALEGE 146 24/07/1997 ART. 18
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 200
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 39
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 6 22/04/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 181 04/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 114 23/02/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 872 26/11/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 749 22/11/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) și art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse, în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 2.636D/2016 al Curții Constituționale.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 479 din 27 iunie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 35 din 26 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) și art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată în vederea judecării apelului.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că sintagma „în cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane“ din cuprinsul art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțională în măsura în care impune titularilor unei căi de atac să achite în mod diferențiat taxa de timbru, după cum aceștia înțeleg să declare în comun sau separat calea de atac, cu toate că obiectul procesului este un drept sau o obligație comună sau drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau între ele există o strânsă legătură.6.De asemenea, autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sub aspectul titularului cererii de reexaminare. În acest sens, arată că sintagma „reclamantul poate face cerere de reexaminare“ din cuprinsul art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțională în măsura în care limitează dreptul titularilor unei căi de atac, precum și al celorlalți participanți procesuali de a formula cerere de reexaminare și de a-și exprima punctul de vedere cu privire la modul de stabilire a taxei de timbru. În acest sens autoarea excepției de neconstituționalitate susține că, de vreme ce nu are calitatea de reclamant în cauză, instanța de judecată ar putea aprecia că cererea de reexaminare formulată este inadmisibilă.7.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Stabilirea de către legiuitor a unor limite în exercitarea unui drept nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine și nici nu impune diferențe de tratament între persoane aflate în situații identice, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept, egalitatea în fața legii fiind asigurată prin stabilirea unui tratament identic pentru persoanele aflate în situații identice.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, față de critica autoarei excepției de neconstituționalitate, care invocă o eventuală interpretare a instanței de judecată în soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru, textul art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu este lipsit de claritate, iar eventualele interpretări diferite ale instanțelor de judecată ori contrare prevederilor legale nu pot fi reținute ca o încălcare a normelor constituționale.10.Cu privire la dispozițiile art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Guvernul precizează că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. De asemenea, potrivit art. 129 din Constituție „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Invocând jurisprudența Curții Constituționale (deciziile nr. 221 din 12 aprilie 2016, nr. 471 din 23 septembrie 2014 și nr. 696 din 20 octombrie 2015) arată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă norme de procedură, care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, soluția legislativă asigurând în mod eficient un raport eficient de proporționalitate între scopul urmărit – stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru – și mijloacele procedurale utilizate. Astfel, prevederile legale criticate sunt în deplin acord cu normele fundamentale și creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 35 alin. (1) și art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut:– art. 35 alin. (1): „În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.“;– art. 39 alin. (1): „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“14.În opinia autoarei excepției, prevederile art. 35 alin. (1) și art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal al justiției. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 7 privind egalitatea în fața legii din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în raport de cele ale art. 16 și art. 124 alin. (2) din Constituție, Curtea reiterează că principiul constituțional al egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații legale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).16.Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea reține că prevederile legale criticate stabilesc regula potrivit căreia taxa judiciară de timbru se datorează în solidar în cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună sau dacă drepturile ori obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură. Așadar, pentru plata în solidar a taxei judiciare de timbru este necesară întrunirea cumulativă a două condiții, și anume: 1) să fie vorba de cereri sau acțiuni introduse împreună, în comun de mai multe persoane, și 2) obiectul procesului să fie un drept ori o obligație comună sau drepturile ori obligațiile lor să aibă aceeași cauză sau între ele să existe o strânsă legătură. În aceste condiții Curtea reține că, în acord cu principiul egalității în drepturi, legiuitorul a optat pentru soluția legislativă criticată utilizând drept criteriu obiectiv și rațional strânsa legătură existentă, sub aspect subiectiv, între părțile procesului care formulează în comun cereri sau acțiuni în fața instanței judecătorești, și, sub aspect obiectiv, între drepturile și obligațiile care formează obiectul procesului.17.Pe cale de consecință, Curtea constată că prevederile art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu încalcă dispozițiile art. 16 și art. 124 alin. (2) din Constituție și nici art. 7 privind egalitatea în fața legii din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că aceste norme legale au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens, fiind, de exemplu, Decizia nr. 479 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018 și Decizia nr. 487 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2018, ale căror considerente sunt aplicabile în mod corespunzător și în prezenta cauză. Curtea a reținut că art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stipulează, în mod neechivoc, faptul că numai reclamantul poate să facă o cerere de reexaminare a modului de determinare a taxei judiciare de timbru, față de vechea reglementare cuprinsă în art. 18 din Legea nr. 146/1997, care nu distingea, în niciun fel, care dintre părțile în litigiu este în drept să adreseze o astfel de cerere.19.Curtea a reținut că, potrivit noii reglementări procesual civile, pârâtul nici nu va lua la cunoștință despre cererea de chemare în judecată decât după ce aceasta este verificată în prealabil de către instanță și după ce instanța s-a pronunțat cu privire la îndeplinirea tuturor cerințelor legale referitoare la cererea de chemare în judecată, inclusiv cu privire la îndeplinirea cerinței timbrării (art. 200 – Verificarea cererii de chemare în judecată și regularizarea acesteia). De altfel, inclusiv Codul de procedură civilă prevede, în art. 200 alin. (5), că „împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare (…)“. Așa fiind, Curtea a observat că, sub aspectul subiectului activ al dreptului procesual de a ataca modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, atât Codul de procedură civilă, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt în concordanță, recunoscând acest drept numai reclamantului.20.De altfel, interes în utilizarea căii de atac a reexaminării au doar persoanele fizice sau juridice care au obligația de a timbra. Chiar dacă toate părțile implicate într-un proces urmăresc rezolvarea litigiului într-un cadru legal, exercitarea unei cereri (indiferent că este o cerere de chemare în judecată sau o cale de atac) trebuie să aibă la bază interesul. Interesul trebuie să fie juridic și legitim, să fie născut și actual, să fie direct și personal și să fie pozitiv și concret. Interesul trebuie să fie justificat de partea care formulează cereri în procesul civil, deoarece, printr-un demers în justiție, trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese. Prin urmare, calea de atac intitulată „cerere de reexaminare“ se află numai la dispoziția titularului cererii taxabile, acesta fiind „reclamantul-debitor“ față de stat.21.Reglementarea legală criticată reprezintă voința legiuitorului de a oferi dreptul de a contesta modul de stabilire a taxei de timbru doar reclamantului, aceasta fiind o măsură care dă procesului posibilitatea de a se desfășura cu celeritate, evitând tergiversarea voită în faza procedurii de regularizare a cererii, prin exercitarea cu rea-credință de către pârât a unor căi de atac în mod formal. În ceea ce privește egalitatea în fața legii, aceasta trebuie privită din perspectiva calității diferite pe care pârâtul și reclamantul le au în cadrul procesului civil, astfel încât aceștia își exercită drepturile adecvat poziției lor procesuale. 22.Așa cum este prevăzut de art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiționarului, în condițiile și situațiile prevăzute de art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.23.Curtea a reținut, totodată, faptul că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acțiuni aflate pe rolul instanței, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepție. Obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiție. Între beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată se stabilește un raport de drept fiscal, caracterizat prin relația de subordonare a părților. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanța de judecată, separat și distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă și care este, de regulă, unul de drept privat, procesul debutând numai în măsura în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată.24.Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercitare a acțiunii, presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și subiectul activ al raportului juridic dedus judecății în acea cerere. Întrucât în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, între reclamant și unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, calitate procesual activă în astfel de cereri are doar destinatarul obligației de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv reclamantul. Pe cale de consecință, pârâtul nu are calitate procesual activă în cadrul cererii de reexaminare față de modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Lipsa calității procesuale active rezultă din împrejurarea că, în cadrul cererii de reexaminare, se pune în discuție raportul juridic născut din obligația de a achita taxa judiciară de timbru, statornicit între reclamant și unitatea administrativ-teritorială. Distinct de raporturile juridice stabilite în procesul în care s-a formulat cererea de reexaminare, plata taxei judiciare de timbru impune stabilirea unui raport juridic între plătitorul ei și unitatea administrativ-teritorială. Cum cererea de reexaminare se grefează pe acest din urmă raport juridic, în care pârâtul nu este „parte“, el (pârâtul) nu putea dobândi calitate procesuală activă în formularea căii speciale de atac.25.Curtea a reiterat că mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Wax Shop Eood din Bulgaria, orașul Ruse în Dosarul nr. 9.545/63/2015/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 35 alin. (1) și art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x