DECIZIA nr. 47 din 4 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a „prevederilor art. 97 alin. (3) în referire la art. 114, precum și dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat“, excepție ridicată de Georgeta Nicolau în Dosarul nr. 631/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.277D/2019. … 2.La primul termen de judecată, din data de 17 decembrie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, Curtea a luat în discuție cererea de amânare a dezbaterilor formulată de autoarea excepției, în vederea pregătirii apărării. În temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor pentru data de 4 februarie 2020 și citarea părților din dosar. … 3.La apelul nominal se constată lipsa părților, care au fost legat citate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că este garantat doar dreptul la pensie, nu și cuantumul acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 631/109/2019, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (3) cu referire la art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum și a dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 223/2015, excepție ridicată de Georgeta Nicolau într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii de pensionare. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.277D/2019. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că spre deosebire de pensionarii din sistemul public de pensii pentru care art. 107 din Legea nr. 263/2010 prevede posibilitatea de a solicita casei de pensii revizuirea drepturilor de pensie în situația în care, ulterior stabilirii acestora, se constată diferențe între sumele stabilite și cele legal cuvenite și de a se achita diferențele în cadrul termenului general de prescripție, Legea nr. 223/2015 nu prevede o atare posibilitate și pentru beneficiarii pensiilor militare, ci doar posibilitatea casei sectoriale de pensii de a revizui din oficiu și de a recupera de la pensionarii militari eventuale sume încasate necuvenit. Totodată, Legea nr. 223/2015 nu conține nicio prevedere care să facă trimitere la eventuala ei completare cu dispozițiile Legii nr. 263/2010, ci doar cu cele ale Codului de procedură civilă și ale art. 104 din Legea nr. 304/2004. Ca urmare, nu se poate invoca aplicarea directă sau prin analogie a prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010. Din această perspectivă, se invocă excepția de neconstituționalitate a art. 97 alin. (3) și a art. 114 din Legea nr. 223/2015 prin raportare la art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) din Constituție, întrucât interpretarea potrivit căreia beneficiarul unei pensii militare nu poate solicita revizuirea drepturilor de pensie conduce la tratament diferențiat nejustificat, lipsit de vreun motiv de ordin obiectiv, între pensionarii din sistemul militar și pensionarii din sistemul public de pensii. … 6.De asemenea, discriminarea subzistă și față de pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază, în funcție de condițiile de muncă, de sporuri, dar fără limitări impuse de măsuri precum cea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015. … 7.Referitor la neconstituționalitatea art. 55 din Legea nr. 223/2015 prin raportare la art. 16 din Constituție, se precizează că art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare definește distinct militarii în activitate, în rezervă și în retragere, neexistând identitate între militarii în rezervă și cei în retragere. Textul de lege criticat instituie, pentru urmașii militarilor decedați din cauza unor evenimente intervenite în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, un beneficiu care constă în acordarea unei pensii de urmaș egală cu baza de calcul a pensiei militare de stat. Dar acest beneficiu nu este acordat și urmașilor militarilor în retragere. În plus, beneficiul este prevăzut sub condiția ca decesul să fie urmarea unor acțiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente, iar nu a oricăror evenimente produse în timpul și din cauza serviciului. Se consideră că ambele limitări sunt nejustificate, deoarece, ținând seama că scopul beneficiului constă în gratificarea urmașilor militarilor decedați din cauza unor împrejurări intervenite în timpul serviciului, nu are relevanță dacă militarul decedat era la acel moment în activitate, în rezervă sau în retragere și, totodată, nici cauza decesului, câtă vreme există legătură cauzală între deces și evenimentul care l-a generat, eveniment survenit în timpul și din cauza serviciului. Pot exista astfel situații în care chiar din cauza unor împrejurări precum cele expuse de text (de exemplu, accident/acțiuni specifice) militarul să sufere prejudicii fizice grave care să genereze trecerea sa „în retragere“ cu scoatere din evidență, iar, ulterior, din aceleași cauze să decedeze. Este evident că urmașii acestor militari în retragere nu pot fi excluși de la aplicarea dreptului prevăzut de art. 55 din Legea nr. 223/2015 doar din cauza faptului că nu erau „în rezervă“ sau „în activitate“. Tot astfel, nu pot fi excluse orice fel de evenimente în legătură directă cu decesul militarului în situația în care acestea s-au produs „în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor de serviciu“. În aceste condiții, consideră că prin neaplicarea art. 55 din Legea nr. 223/2015 și urmașilor militarilor în retragere și, totodată, prin folosirea sintagmei alte asemenea evenimente se creează un tratament juridic discriminatoriu între cetățeni (urmași ai unor militari decedați) aflați în situații identice. … 8.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie „dispozițiile art. 97 alin. (3) în referire la art. 114, precum și dispozițiile art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat“. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă, însă, că nu sunt criticate prevederile art. 55 din Legea nr. 223/2015, integral, ci exclusiv cele conținute în art. 55 alin. (1). Prin urmare, având în vedere cele anterior precizate, în prezenta cauză Curtea este învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1), art. 97 alin. (3) și art. 114 din Legea nr. 223/2015, care au următorul conținut:– Art. 55 alin. (1): „Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizați sau concentrați în unități militare, decedați ca urmare a unor acțiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni și operații în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaș egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28.“; … – Art. 97 alin. (3): „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.“; … – Art. 114: „(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani. (2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu. (3) Debitele reprezentând pensii și alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc. (4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.“ …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 97 alin. (3) și ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluționarea cauzei, așa cum impun prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei […] dispoziții dintr-o lege […] care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. … 15.Dispozițiile art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive“. Potrivit alineatului 1 al art. 97, deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Or, având în vedere că, în litigiul în care a fost ridicată excepția, autoarea a atacat, în temeiul art. 99 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, o hotărâre a comisiei de contestații, este evident că autoarea nu a fost, în fapt, împiedicată de dispozițiile pe care le critică, respectiv art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, să se adrese instanței judecătorești. Acestea prevăd caracterul definitiv al deciziilor necontestate în termenul de 30 de zile de la comunicare, ipoteză în care nu se află autoarea excepției, astfel încât dispozițiile art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești care a sesizat Curtea. … 16.Curtea constată că ipoteza normativă a dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 223/2015 o reprezintă situația în care o persoană încasează sume de bani necuvenite cu titlu de pensie militară. Or, obiectul litigiului, așa cum a fost reținut de către instanța care a sesizat Curtea, constă într-o acțiune formulată de autoarea excepției împotriva hotărârii comisiei de contestații prin care i-a fost respinsă contestația împotriva deciziei casei sectoriale de pensii prin care, în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, i-a fost actualizat cuantumul pensiei. Prin urmare, acțiunea care face obiectul litigiului în care a fost ridicată excepția a fost formulată de către o beneficiară a unei pensii militare nemulțumită de cuantumul pensiei stabilit de casa sectorială de pensii; însă, în cazul dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 223/2015, dimpotrivă, casele de pensii sectoriale sunt titulare ale dreptului la acțiune având ca obiect recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensii militare. În aceste condiții, în mod evident, dispozițiile art. 114 din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Ca atare, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate […] privind neconstituționalitatea […] unei dispoziții dintr-o lege […] care are legătură cu soluționarea cauzei […]“, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 din Legea nr. 223/2015. … 17.Cu referire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că dreptul pe care acestea îl instituie, respectiv acordarea unei pensii de urmaș, este condiționat de întrunirea de către titularii acestuia a unor condiții referitoare la calitatea pe care cadrele militare trebuie să o fi avut în momentul decesului pentru ca urmașii lor să beneficieze de pensie și a unor condiții referitoare la împrejurările în care a intervenit decesul. … 18.În ceea ce privește prima condiție, dispozițiile criticate prevăd ca titularii dreptului să fie urmași ai militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizați sau concentrați în unități militare. Potrivit art. 4 din Legea nr. 80/1995, „Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații: a) în activitate, când ocupă o funcție militară […] b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar“. Legea îi exclude, deci, din categoria beneficiarilor pensiei de urmaș pe urmașii cadrelor militare în retragere, soluție apreciată ca fiind discriminatorie de către autoarea excepției de neconstituționalitate. … 19.Cu referire la împrejurările în care trebuie să fie survenit decesul, dispozițiile criticate impun mai multe condiții care trebuie să fie cumulativ îndeplinite pentru acordarea pensiei de urmaș. În primul rând, cadrele militare trebuie să fi desfășurat acțiuni specifice serviciului sau unor misiuni și operații în afara teritoriului român. În al doilea rând, în acest interval să fi intervenit una dintre următoarele situații: accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente. În al treilea rând, accidentele, catastrofele sau alte asemenea situații să se fi produs din cauza serviciului sau a unor misiuni și operații în afara teritoriului român. În al 4-lea rând, decesul cadrului militar să se fi produs din cauza accidentelor, catastrofelor sau altor asemenea evenimente anterior menționate. Autoarea excepției apreciază că aceste condiții sunt prea restrictive. … 20.Curtea observă că, potrivit art. 14 din Legea nr. 223/2015, pensia de urmaș face parte, alături de pensia de serviciu și de invaliditate, din categoriile de pensii care se acordă în sistemul pensiilor militare de stat. Condițiile instituite de legiuitor prin dispozițiile criticate nu îi discriminează pe urmașii militarilor în retragere față de urmașii militarilor în activitate și cei ai militarilor în rezervă, deoarece legiuitorul, în mod legitim, a dat o importanță deosebită diferențelor inerente dintre, pe de o parte, categoria militarilor în activitate și a celor aflate în rezervă și, pe de altă parte, a militarilor aflați în retragere. … 21.Pentru înțelegerea acestor diferențe, esențială este sintagma îndeplinirea serviciului militar. Astfel, cadrele militare în activitate, adică acelea care ocupă o funcție militară, îndeplinesc în mod efectiv serviciul militar. Ținând seama de natura activităților militare, legiuitorul a instituit, în art. 4 lit. b) din Legea nr. 80/1995, și categoria cadrelor militare care, deși nu ocupă o funcție militară și nu îndeplinesc, deci, efectiv serviciul militar, îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar, la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate. Având în vedere condiția obiectivă a acestor două categorii de cadre militare, adică îndeplinirea efectivă a serviciului militar sau posibilitatea de a-l îndeplini în mod efectiv, legiuitorul, prin dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a stabilit o măsură care să devină operantă în eventualitatea producerii, în condițiile anterior analizate, decesului unui cadru militar care face parte dintr-una din cele două categorii anterior menționate. Această măsură constă în acordarea unei pensii pentru urmașii cadrelor militare decedate în condițiile prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. … 22.În mod evident, măsura acordării pensiei de urmaș prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 reprezintă o opțiune a legiuitorului român de a-i proteja pe urmașii cadrelor militare decedate în îndeplinirea serviciului. Or, ținând cont că urmărirea unui astfel de obiectiv se situează în marja de apreciere a statului și are o deplină legitimitate constituțională, este justificată și opțiunea acestuia de a exclude de la beneficiul pensiei pe urmașii cadrelor militare aflate în retragere care, potrivit art. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar și al căror deces, eo ipso, nu ar putea interveni în legătură cu îndeplinirea acestuia. Legiuitorul a acordat, în mod justificat, o greutate decisivă faptului că doar cadrele militare în activitate și în rezervă îndeplinesc sau pot îndeplini serviciul militar, nu și cadrele militare în retragere, și, la fel de justificat, a exclus de la beneficiul prevăzut de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 pe urmașii acestei din urmă categorii de cadre militare. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (3) și ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Georgeta Nicolau în Dosarul nr. 631/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește