DECIZIA nr. 47 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) și (3) și ale art. 36 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, excepție ridicată de Petru Bădăluță în Dosarul nr. 1.241/59/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.890D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.241/59/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) și (3) și ale art. 36 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați. Excepția a fost invocată de Petru Bădăluță într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că pârâtele din litigiu, și anume Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei Caraș-Severin, Comisia superioară de disciplină de pe lângă Consiliul superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și Consiliul superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați, reprezentate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, nu dispun de personalitate juridică, dar, cu toate acestea, au hotărât în legătură cu sesizările sale, deși este o persoană fizică având capacitate de folosință și exercițiu, încălcându-i-se astfel demnitatea. Arată că pârâtele „nu au corp, natură/fire, existență, substanță, memorie, identitate, prezență, mod de existență, pentru a intra în relație – oficial – publică – cu acesta, fiind non-entități, non-subiecte“ fără personalitate juridică. Mai susține că pârâtele nu pot exercita vreo autoritate administrativ-jurisdicțională în raport relațional cu un subiect cu personalitate juridică, din moment ce ele nu dispun de personalitate juridică în contextul normativ dat, fiindcă legalitatea nu se confundă cu constituționalitatea – deci nu pot fi instanțe autonome, independente. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că, în cauză, chestiunea supusă controlului de constituționalitate vizează, în realitate, interpretarea normelor de drept ca atribut al instanțelor judecătorești, aspecte care, potrivit art. 126 din Constituție, țin de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19, ale art. 33 alin. (1) și (3) și ale art. 36 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2008, care au următorul cuprins normativ:– Art. 19: „Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați își constituie filiale, fără personalitate juridică, în reședințele de județ și în municipiul București.“; … – Art. 33 alin. (1) și (3): (1)Pe lângă Consiliul superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România funcționează Comisia superioară de disciplină, compusă din 5 membri titulari și 5 supleanți. Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani dintre experții contabili înscriși în evidența Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită. (…)(3)Comisia superioară de disciplină aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 17 și soluționează contestațiile la hotărârile disciplinare pronunțate de comisiile de disciplină ale filialelor.“; … – Art. 36 alin. (1) și (3): (1)Pe lângă consiliul filialei funcționează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari și 5 supleanți: președintele și 4 membri aleși de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experți contabili care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită. (…)(3)Comisia de disciplină a filialei aplică sancțiunile prevăzute la art. 17 lit. a), b) și c). …  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) – (3), art. 21 alin. (1) – (3), art. 29 alin. (1) teza a doua, art. 53 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. t), art. 115 alin. (1), art. 116 alin. (2), art. 117 alin. (3) și art. 148 alin. (2) și (4). … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, din perspectiva aspectelor învederare de către autorul acesteia, Curtea observă că acesta nu formulează, în concret, critici precise și clare, astfel încât să poată fi reținută în mod rezonabil existența unor critici de neconstituționalitate. Enumerarea formală a unor texte de lege din actul normativ criticat și din Constituție, fără o corelare coerentă și precisă între acestea și fără a evidenția pretinsa contrarietate dintre normele legale criticate și cele constituționale de referință invocate, excedează, astfel, controlului de constituționalitate. … 13.În acest context, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanța de contencios constituțional a reținut că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. … 14.În aplicarea acestor considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea subliniază că indicarea temeiurilor constituționale de către autorul excepției nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, sau prin Decizia nr. 613 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 22 decembrie 2020, paragraful 16, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, excepția astfel formulată fiind inadmisibilă. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condițiile în care, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. … 15.Totodată, Curtea învederează faptul că este atribuția instanțelor de judecată să interpreteze și să determine dispozițiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită, iar, în acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 19 aprilie 2021, paragraful 13). … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) și (3) și ale art. 36 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, excepție ridicată de Petru Bădăluță în Dosarul nr. 1.241/59/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește