DECIZIA nr. 47 din 22 ianuarie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 7 mai 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ActulREFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ActulREFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ActulREFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ART. 1REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 1REFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ART. 4REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018
ART. 4REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 314 05/06/2014
ART. 5REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 5REFERIRE LAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ART. 5REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 5REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 5
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 151 27/03/2018
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 112 13/03/2018
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 770 28/11/2017
ART. 7REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 7REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 7REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 8REFERIRE LAOUG 11 09/02/2011
ART. 8REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010 ART. 14
ART. 8REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 8REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 9REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011 ART. 8
ART. 9REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010
ART. 9REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 9REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 5
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 22
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 314 05/06/2014
ART. 12REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 12REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 88 28/02/2013
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1576 07/12/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 555 15/10/2014
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 482 23/09/2014
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 10 16/01/2014
ART. 18REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LAOG 29 27/08/2013 ART. 6
ART. 19REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 19REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012
ART. 19REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 19REFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 20REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 9
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 20REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 22
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 22
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 22REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 1054 11/12/2012
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 151 27/03/2018
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 770 28/11/2017
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 151 27/03/2018
ART. 24REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 10
ART. 24REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 24REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 770 28/11/2017
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 508 30/06/2015
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 419 28/05/2015
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 482 23/09/2014
ART. 25REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 482 23/09/2014
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 22 18/11/2013
ART. 26REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 26REFERIRE LAOUG 11 09/02/2011
ART. 26REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 10
ART. 26REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 26REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 5
ART. 27REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 22
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 22
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 1576 07/12/2011
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 1576 07/12/2011
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 151 27/03/2018
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 173 19/03/2015
ART. 31REFERIRE LAOG 1 14/01/2015
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 314 05/06/2014
ART. 31REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 31REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, excepție ridicată de Panaite Florea, Maria Florea, Nina Anișoara Marin, Aurelian Marin, Constantina Picătureanu, Titu Costică Patache, Sorin Lenin Ignat, Nicolae Ghioca, Gheorghe Streșină, Victoria Arhip, Gheorghe Badea, Corneliu Viorel Sonu, Ionel Dogărescu, Constantin Ene, Valter Manofu, Aurel Manofu, Florin Ciriplinschi, Costel Andone, Valeriu Fasole, Ion Tiron, Sandu Aur, Ion Stoica, Nicușor Antoniu, Vasile Varlan, Costică Barbu și Petru Brașoveanu în Dosarul nr. 18.088/3/2015 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 798D/2017.2.La apelul nominal răspunde avocatul Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru autorii excepției, precum și autorul excepției Florin Ciriplinschi, personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Ministerul Muncii și Justiției Sociale a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.4.Având cuvântul, avocatul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, deoarece, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 s-a permanentizat neacordarea indemnizației revoluționarilor. În acest sens susține că niciuna dintre ordonanțele de urgență ale Guvernului, emise după anul 2010, care au înghețat acordarea indemnizației revoluționarilor, nu a fost aprobată prin lege și nu a avut avizul Consiliului Legislativ, neexistând nicio transparență decizională. Or, ordonanțele de urgență ale Guvernului își produc efectele sub rezerva aprobării lor prin lege. Prin urmare, aceste ordonanțe de urgență ale Guvernului sunt neconstituționale, iar efectele juridice produse de acestea sunt nule. Pe de altă parte, susține că dispozițiile criticate instituie discriminări, ceea ce este contrar art. 16 din Constituție. Totodată, susține că ordonanțele de urgență ale Guvernului care au suspendat plata indemnizației revoluționarilor nu au respectat Legea nr. 341/2004, în ceea ce privește calculul indemnizației raportat la câștigul salarial mediu brut.5.Autorul excepției Florin Ciriplinschi solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că în jurisprudența Curții Constituționale în această materie s-au avut în vedere limitele sesizării. Însă, prin prezenta sesizare se aduce în discuție o noutate. Astfel, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, Curtea Constituțională a reținut că măsura de suspendare a plății indemnizațiilor revoluționarilor, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea măsurii. Or, începând cu anul 2010, plata indemnizațiilor a fost suspendată până în prezent. De asemenea precizează că nu a primit de la Casa de pensii nicio decizie de suspendare a acestor drepturi. Referitor la calculul indemnizației, prin raportare la „câștigul salarial mediu brut“, menționează că beneficiază de o sentință civilă din 2012, definitivă, prin care este obligată Casa de pensii să calculeze indemnizația reparatorie prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, prin raportare la câștigul salarial mediu brut. În final, susține că indemnizațiile revoluționarilor au fost suspendate, iar nu suprimate, timp de 8 ani. Or, în această situație se pune întrebarea dacă acest drept mai există în lege. Depune concluzii scrise în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate a „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, precum și a art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013“.6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 770 din 28 noiembrie 2017, nr. 112 din 13 martie 2018 și nr. 151 din 27 martie 2018.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 43 din 25 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.088/3/2015, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Panaite Florea, Maria Florea, Nina Anișoara Marin, Aurelian Marin, Constantina Picătureanu, Titu Costică Patache, Sorin Lenin Ignat, Nicolae Ghioca, Gheorghe Streșină, Victoria Arhip, Gheorghe Badea, Corneliu Viorel Sonu, Ionel Dogărescu, Constantin Ene, Valter Manofu, Aurel Manofu, Florin Ciriplinschi, Costel Andone, Valeriu Fasole, Ion Tiron, Sandu Aur, Ion Stoica, Nicușor Antoniu, Vasile Varlan, Costică Barbu și Petru Brașoveanu, în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea cererilor formulate de reclamanți, autori ai excepției de neconstituționalitate, prin care solicitau, în esență: reintroducerea în plată a indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004; obligarea pârâților la calcularea indemnizației reparatorii utilizând algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004; restituirea, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației reparatorii neacordate conform prevederilor Legii nr. 283/2011; restituirea contribuției de asigurări sociale de stat în procent de 5,5%, începând cu data de 1 ianuarie 2012.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, prin nefolosirea algoritmului de calcul al indemnizației reparatorii instituit de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, au fost prejudiciați și, ca atare, dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale. Astfel, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate îi discriminează, prin modul de calcul al indemnizațiilor stabilite de Legea nr. 341/2004, și anume prin raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință „câștigul salarial mediu brut“, în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale.9.De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 283/2011 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit în mod real reducerea de 15% din venit. Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară a persistat și persistă.“ Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, autorii susțin, în esență, că discriminarea mai operează și față de alți beneficiari ai Legii nr. 341/2004. 10.Totodată, se susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1),art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci.11.În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 încalcă prevederile Constituției, referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, referitor la proporționalitatea măsurii în raport cu situația care a determinat-o, se consideră că nu există nicio justificare pentru neacordarea unor drepturi. 12.În final, se susține că viciile de neconstituționalitate s-au păstrat și prin reglementarea celorlalte norme criticate, prin care s-a prelungit soluția neacordării indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 și, de asemenea, s-au plafonat celelalte indemnizații prevăzute de Legea nr. 341/2004, fără a se utiliza algoritmul de calcul prevăzut de lege. Or, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, paragraful 23, Curtea Constituțională a reținut că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi.13.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se redau o parte dintre considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 și nr. 88 din 28 februarie 2013.16.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 482 din 23 septembrie 2014, nr. 555 din 15 octombrie 2014 și nr. 10 din 16 ianuarie 2014.17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției prezenți la ședința publică, punctul de vedere depus la dosar de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013. În realitate, din susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate reiese că aceștia critică următoarele dispoziții:– Art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu următorul conținut: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:[…] + 
Articolul 8(1)În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a),b) și d), alin. (4),art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.
[…] + 
Articolul 18În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.
– Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, cu următorul conținut: „Prevederile art. 15,18,19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;– Art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013, cu următorul conținut: „Prevederile art. 18 și 19 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2014.“
20.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.22.Înainte de a proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține – referitor la concluziile scrise depuse la dosar de către autorul excepției Florin Ciriplinschi, prin care critică și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, și referitor la susținerile avocatului autorilor privind neconstituționalitatea tuturor ordonanțelor emise de Guvern, prin care s-a permanentizat neacordarea indemnizației revoluționarilor – că acestea nu pot fi primite. Astfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale și în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curții îl reprezintă încheierea instanței judecătorești, iar litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică și se completează excepția de neconstituționalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct în fața Curții Constituționale (a se vedea în același sens, de exemplu, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013). Așa fiind, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată.23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, sau prin Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora.24.Prin Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, paragrafele 25-31, Curtea a observat că autorii excepției critică, în esență, pe de-o parte, dispozițiile potrivit cărora, între anii 2012 și 2014, nu s-au acordat indemnizațiile reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, iar, pe de altă parte, critică dispozițiile potrivit cărora celelalte indemnizații, prevăzute de aceeași lege, s-au plafonat la nivelul lunii decembrie 2011. Totodată, este de observat că, potrivit art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu luna iulie 2010, indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 sau redus cu 15%. Ulterior, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2011, aceste indemnizații s-au majorat cu 15% față de luna octombrie 2010, iar, prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 19/2012, începând cu luna iunie 2012, cuantumul acestora s-a majorat cu 2,3% față de cuantumul aflat în plată în luna mai 2012, fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010.25.Cu privire la dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, prin Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, sau Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora.26.Prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, paragraful 23, Curtea a reținut că autorii excepției se referă la indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, și anume la indemnizația lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, indemnizație care se acordă pe lângă indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) – a cărei plată nu se acordă. Textul de lege criticat – art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 – stabilea că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențineau la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului, și a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.27.Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 16 din Constituție, privind egalitatea în fața legii, reținând că nu există discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.28.Curtea a reținut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.29.Referitor la pretinsa încălcare a art. 47 din Constituție, privind nivelul de trai, Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială – astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă – condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, cât și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).30.În ceea ce privește dispozițiile de lege criticate, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.31.La paragraful 36 al Deciziei nr. 151 din 27 martie 2018, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia. Totodată, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 și art. 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducânduse un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară, începând cu anul 2015 (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 173 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015, paragraful 27).32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Panaite Florea, Maria Florea, Nina Anișoara Marin, Aurelian Marin, Constantina Picătureanu, Titu Costică Patache, Sorin Lenin Ignat, Nicolae Ghioca, Gheorghe Streșină, Victoria Arhip, Gheorghe Badea, Corneliu Viorel Sonu, Ionel Dogărescu, Constantin Ene, Valter Manofu, Aurel Manofu, Florin Ciriplinschi, Costel Andone, Valeriu Fasole, Ion Tiron, Sandu Aur, Ion Stoica, Nicușor Antoniu, Vasile Varlan, Costică Barbu și Petru Brașoveanu în Dosarul nr. 18.088/3/2015 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x