DECIZIA nr. 47 din 18 iunie 2018

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 24 septembrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 109 04/07/2012
ActulREFERIRE LAOUG 59 29/06/2011
ActulREFERIRE LAHG 737 21/07/2010
ActulINTERPRETARELEGE 119 30/06/2010 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 119 30/06/2010 ART. 1
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 521
ActulREFERIRE LAREGULAMENT (R) 21/09/2004 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ActulREFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 45
ART. 1REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 1REFERIRE LAOUG 59 29/06/2011
ART. 1REFERIRE LAOUG 59 29/06/2011 ART. 1
ART. 1REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 127
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 1295 14/10/2010
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 55
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 61
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 152
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 196
ART. 1REFERIRE LALEGE 119 30/06/2010
ART. 1REFERIRE LALEGE 119 30/06/2010 ART. 7
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 520
ART. 1REFERIRE LAHG 581 21/06/2001
ART. 1REFERIRE LAHG 581 21/06/2001 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAHG 581 21/06/2001 ART. 2
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 44
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 45
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 77
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 4
ART. 1REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 5
ART. 1REFERIRE LAORDIN 136 29/07/1976
ART. 1REFERIRE LADECRET 92 16/04/1976
ART. 44REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 4
ART. 44REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 5
ART. 153REFERIRE LAORD DE URGENTA 103 14/12/2017
ART. 156REFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Dosar nr. 613/1/2018

Iulia Cristina Tarcea – președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție – președintele completului
Lavinia Curelea – președintele delegat al Secției I civile
Eugenia Voicheci – președintele Secției a II-a civile
Ionel Barbă – președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Viorica Cosma – judecător la Secția I civilă
Beatrice Ioana Nestor – judecător la Secția I civilă
Mihaela Paraschiv – judecător la Secția I civilă
Bianca Elena Țăndărescu – judecător la Secția I civilă
Adina Georgeta Nicolae – judecător la Secția I civilă
Cosmin Horia Mihăianu – judecător la Secția a II-a civilă
Mărioara Isailă – judecător la Secția a II-a civilă
Ruxandra Monica Duță – judecător la Secția a II-a civilă
Ileana Izabela Dolache – judecător la Secția a II-a civilă
Valentina Vrabie – judecător la Secția a II-a civilă
Ana-Hermina Iancu – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Veronica Năstasie – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Liliana Vișan – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Gheza Attila Farmathy – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Carmen Maria Ilie – judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 613/1/2018, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 40.326/3/2013, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „recalcularea pensiei potrivit dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (Hotărârea Guvernului nr. 737/2010), Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000) și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011), respectiv care este stagiul de cotizare necesar, prevăzut de art. 44 și 45 din Legea nr. 19/2000, folosit pentru determinarea punctajului mediu anual, pentru personalul navigant din aviația civilă – ore de zbor – condiții speciale de muncă, ale căror drepturi de pensie au fost deschise după anul 2001“.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; pârâta Casa de Pensii a Municipiului București a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizării1.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 8 martie 2017, în Dosarul nr. 40.326/3/2013, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.2.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 5 martie 2018, cu nr. 613/1/2018, termenul pentru soluționarea dosarului fiind stabilit la 18 iunie 2018.II.Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile3.Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul 44Asigurații prevăzuți la art. 20 lit. a), c) și d), care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 43, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 și 5.
 + 
Articolul 45Personalul navigant din aviația civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) și ale art. 44, în condițiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, a Ministerului Sănătății și Familiei și a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
III.Expunerea succintă a procesului4.Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 17 decembrie 2013, cu nr. 40.326/3/2013, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Județeană de Pensii Ilfov a formulat contestație împotriva celor două decizii de pensionare emise la 1 noiembrie 2013, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestora, aprobarea unei expertize tehnice de specialitate în calcularea pensiilor, obligarea primei pârâte la emiterea unor noi decizii, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, dar și a Sentinței nr. xxxx din 21 martie 2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (Sentința nr. xxxx din 21 martie 2013); obligarea pârâtelor la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea plătită efectiv, începând din data de 1 septembrie 2010 și până la zi, comunicarea buletinelor de calcul în baza cărora se vor emite noile decizii, conform Sentinței civile nr. xxxx din 21 martie 2013 (calculul punctajelor anuale și calculul sporurilor), avându-se în vedere întreaga perioadă de activitate înscrisă în carnetul de muncă; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.5.În fapt, reclamantul a arătat că deciziile contestate au fost emise în baza Sentinței nr. xxxx din 21 martie 2013, rămasă definitivă prin respingerea recursului prin Decizia nr. xxxx din 22 noiembrie 2013 a Curții de Apel București – Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. În decizia revizuită din 1 noiembrie 2013 s-a menționat că numărul de puncte realizate este de 110,54265, reprezentând 30 ani și 5 luni, punctajul mediu anual fiind 3,63428. Reclamantul contestă numărul de puncte realizate, susținând că nu cuprinde punctele realizate în anii de după 2004, respectiv anii 2007-2009. Cu privire la cea de-a doua decizie din 1 noiembrie 2013, revizuită în conformitate cu prevederile art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), reclamantul contestă numărul de puncte suplimentare pentru grupe de muncă. Punctajul menționat de pârâta Casa de Pensii a Municipiului București în deciziile contestate nu cuprinde și anii de după 2004, respectiv 2007-2009. Reclamantului nu i s-au comunicat „buletinele de calcul“, așa cum a dispus instanța de fond prin sentința invocată.6.Pârâta Casa de Pensii a Municipiului București a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, susținând că la determinarea punctajelor anuale corespunzătoare perioadelor de activitate lucrate până la data de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, așa cum sunt înregistrate în carnetul de muncă, potrivit dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010. De asemenea, sunt relevante dispozițiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul ministrului muncii nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă raportat la prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010, care dispune că la determinarea punctelor lunare până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, trebuie evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale. Mai mult, la calcularea drepturilor de pensie nu pot fi avute în vedere veniturile atestate prin adeverințe, având în vedere dispozițiile art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, care prevăd în mod clar care sunt sporurile ce pot fi valorificate la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, acestea fiind menționate în anexa nr. 15.7.Pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că în speță nu se contestă legalitatea unui act administrativ emis de pârâtă.8.La data de 21 octombrie 2015, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție, în procedura hotărârii prealabile, în vederea lămuririi sintagmei din cuprinsul art. 44 și art. 45 din Legea nr. 19/2000 referitoare la „stagiul de cotizare necesar“ luat în calcul pentru determinarea punctajului mediu anual – coroborate cu art. 167 lit. b) din același act normativ – aplicabil personalului navigant din aviația civilă – ore de zbor – a cărui activitate este de 30 de ani în condiții speciale de muncă și ale cărui drepturi la pensie au fost deschise după anul 2001, respectiv în anul 2004. Cererea a fost reiterată la termenul din 8 februarie 2017, când a fost pusă în discuția părților.9.Prin Încheierea din 8 martie 2017, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus și suspendarea judecății.IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării10.Prin Încheierea pronunțată la 8 martie 2018, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație si Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele argumente:– tribunalul, legal învestit cu soluționarea unui litigiu de asigurări sociale aflat în curs de judecată, urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească executorie;– răspunsul la întrebarea adresată de instanță este necesar în vederea soluționării pe fond a cauzei, întrucât interpretarea modului de aplicare a stagiului de cotizare raportat la situația de fapt expusă constituie problema fundamentală de soluționare a cauzei pendinte;– chestiunea în cauză are caracter de noutate, în sensul că nu s-a identificat o jurisprudență constantă și unitară asupra problemei în discuție; de asemenea, întrebarea privește interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, prin prisma modalității de aplicare în timp a unei dispoziții legale; ea are ca obiect o problemă de drept reală, iar nu aparentă, ce privește interpretarea diferită sau contradictorie a dispoziției legale.V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 11.Reclamantul a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept referitoare la lămurirea sintagmei „stagiul de cotizare necesar“ prevăzut de art. 44 și 45 din Legea nr. 19/2000, luat în calcul pentru determinarea punctajului mediu anual aplicabil personalului navigant din aviația civilă, care a lucrat 30 de ani în condiții speciale de muncă și al cărui drept la pensie s-a deschis ulterior anului 2001. A apreciat că la calcularea pensiei ce i se cuvine sunt aplicabile dispozițiile art. 77 alin. (3), art. 44, art. 20 lit. c) și art. 45 din Legea nr. 19/2000, întrucât la ieșirea la pensie i s-a redus vârsta de pensionare cu 19 ani și a îndeplinit minimul de ore de zbor de 300 ore/an, având peste 16.000 de astfel de ore.12.Pârâtele nu au exprimat puncte de vedere.13.După comunicarea raportului, pârâta Casa de Pensii a Municipiului București a depus, prin consilier juridic, în termenul prevăzut de art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece completul care a inițiat sesizarea nu este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. De asemenea, a apreciat că este și lipsită de interes pentru partea care a promovat-o, situația juridică supusă dezlegării nefiind de natură a influența modalitatea de stabilire a drepturilor sale de pensie, reperul tehnic utilizat pentru calculul punctajului mediu anual al unei persoane, beneficiare a unei pensii din sistemul public, fiind sintagma „stagiu complet de cotizare realizat“, iar nu „stagiul de cotizare realizat“, acesta devenind un reper tehnic desuet.VI.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 14.Completul de judecată învestit cu soluționarea contestației în Dosarul nr. 40.326/3/2013 nu a exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept.VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie15.Curtea de Apel București, în a cărei circumscripție se află instanța de trimitere, a comunicat că la nivelul Secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale practica este în sensul că art. 44 și 45 din Legea nr. 19/2000 nu reglementează utilizarea unui stagiu complet de cotizare, derogator, la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 77, ci reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 4 și 5, inclusiv în ceea ce privește personalul navigant prevăzut la art. 20 lit. c), care a realizat un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut la alin. (2) al art. 43, respectiv mai mic de 25 de ani.Practica Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale este în sensul că stagiul complet de cotizare necesar pentru determinarea punctajului nu este cel din anexele nr. 4 și 5 din Legea nr. 19/2000, la care fac trimitere art. 44 și 45, ci stagiul complet de cotizare general sau prevăzut de alte texte.La nivelul Secției civile a Tribunalului Giurgiu punctul de vedere al judecătorilor este unitar în sensul că, în ipoteza vizată, se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 și 5. Stagiul de cotizare a fost reglementat de legiuitor în corelație cu vârsta standard de pensionare, potrivit anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000, care reprezintă dreptul comun în materie de vârste standard și stagii complete de cotizare.Tribunalul Ilfov apreciază că stagiul de cotizare necesar în ipoteza de lucru trebuie raportat la numărul minim de ore de zbor, salturi și starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviația civilă în condiții speciale de muncă (Hotărârea Guvernului nr. 581/2001), stagiile totale de cotizare necesare fiind prevăzute în anexele nr. 4 și 5 din Legea nr. 19/2000.Au fost depuse hotărâri judecătorești relevante pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.16.Jurisprudența celorlalte instanțe din țarăCurtea de Apel Bacău a comunicat Sentința nr. 644/C din 23 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Neamț – Secția I civilă, definitivă prin nerecurare. Magistrații Tribunalului Neamț au exprimat opinia potrivit căreia la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul utilizat la deschiderea drepturilor inițiale la pensie, astfel cum este reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestor drepturi, în măsura în care este mai favorabil beneficiarului.Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere exprimat de membrii Secției civile, potrivit căruia, la stabilirea stagiului de cotizare pentru personalul navigant din aviația civilă – ore de zbor, ale cărui drepturi la pensie s-au deschis după anul 2001, sunt avute în vedere prevederile art. 45 din Legea nr. 19/2000, precum și ale art. 1, art. 2 lit. c) și ale anexei la Hotărârea Guvernului nr. 581/2001, respectiv se are în vedere numărul minim de 300 de ore de zbor/an. Dispozițiile sunt menținute prin Legea nr. 263/2010, încât cerințele privitoare la numărul minim de ore de zbor/an trebuie îndeplinite pentru realizarea stagiului de cotizare în grupa specială de muncă, de 20 de ani, cu beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare.Textele de lege sunt clare și nu necesită, în opinia acestei secții, alte explicații, fiind de observat că se solicită instanței supreme dezlegarea speței, deși aplicarea normei se face în funcție de situația fiecărei persoane, care poate fi diferită în ce privește stagiul de cotizare calculat conform normelor în discuție.Curtea de Apel Constanța a comunicat că la nivelul Secției I civile au fost identificate doar două decizii în această materie, drept pentru care nu se poate constata că s-a cristalizat o opinie.S-au depus deciziile nr. 314/AS din 21 mai 2013 și nr. 391/AS din 25 noiembrie 2015.Curtea de Apel Iași a comunicat punctul de vedere exprimat de Tribunalul Iași, potrivit căruia, în aplicarea art. 45 din Legea nr. 19/2000, operațiunea de stabilire a stagiului de cotizare în condiții superioare de muncă de personalul navigant din aviația civilă – ore de zbor – trebuie să înceapă prin utilizarea mecanismului de calcul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001. Odată ce s-a stabilit stagiul de cotizare în condiții superioare de muncă, determinat pe baza numărului de ore de zbor realizate, beneficiile atrase de prestarea activității în grupă superioară de muncă sunt aceleași pentru toate categoriile de pensionari. În concluzie, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 581/2001 realizează adaptarea specificului activității personalului din aviație la mecanismul juridic al Legii nr. 19/2000.Curtea de Apel Ploiești a comunicat că nu a identificat cauze în care să fi fost ridicată chestiunea de drept în discuție.Opinia majoritară exprimată de judecătorii Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița este că pentru personalul navigant din aviația civilă ale cărui drepturi la pensie au fost deschise după anul 2001, stagiul de cotizare folosit pentru determinarea punctajului mediu anual se determină potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (1) și art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.17.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice.18.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII.Jurisprudența Curții Constituționale19.În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 44 și 45 din Legea nr. 19/2000.20.Cât privește dispozițiile art. 43 alin. (1) și (2) raportat la art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 1.295 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 18 ianuarie 2011, că „dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 reglementează modul de calcul al punctajului mediu anual, făcându-se trimitere la prevederile de lege care stabilesc stagiul complet de cotizare general aplicabil. Având în vedere faptul că desfășurarea muncii în condiții speciale impune un regim juridic diferit, care presupune, între altele, și reducerea stagiului de cotizare obligatoriu, așa cum prevede art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000, art. 77 alin. (2) din aceeași lege stabilește că punctajul mediu anual se va stabili în funcție de stagiul de cotizare prevăzut pentru această situație deosebită. Aceasta este o soluție firească, în acord cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor, principiu care nu presupune omogenitate, astfel că situații diferite justifică și chiar impun un tratament juridic diferențiat.“IX.Raportul asupra chestiunii de drept21.Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece autorul sesizării judecă pricina în primă instanță, chestiunea caracterului executoriu al hotărârii ce urmează a fi pronunțate nefiind prevăzută printre condițiile de admisibilitate reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă.X.Înalta Curte de Casație și Justiție22.Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: + 
Asupra admisibilității sesizării23.În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.24.Astfel fiind, procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, privită ca mecanism procedural nou și ca parte a reformării sistemului procesual civil, are drept scop uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, așa încât, spre deosebire de recursul în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară intervenită deja în rândul instanțelor judecătorești, ea are semnificația unui remediu a priori care urmărește să preîntâmpine practica judiciară neunitară.25.În vederea atingerii scopului menționat, legiuitorul a instituit sus-amintitele condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, conturând, prin urmare, cadrul legal al instituției analizate.26.Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“27.Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare.28.Astfel, prima cerință este întrunită întrucât Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale urmează să se pronunțe într-un litigiu în materia asigurărilor sociale, de competența exclusivă, în primă instanță, a tribunalului.29.Autorul sesizării a fost învestit în primă instanță, în Dosarul nr. 40.326/3/2013, cu soluționarea unei contestații la deciziile de pensionare și de revizuire a pensiei, emise în anul 2013, în temeiul Legii nr. 119/2010, Legii nr. 19/2000, respectiv al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 și al Legii nr. 263/2010, litigiu în materia asigurărilor sociale.30.Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010: „Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“31.Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 s-a reglementat, potrivit art. 1 alin. (1), revizuirea din oficiu a unor pensii care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010, fără a se prevedea dispoziții procedurale derogatorii de la dreptul comun în materia asigurărilor sociale pentru contestarea deciziilor emise în temeiul acestei ordonanțe.32.Potrivit art. 196 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată de la data intrării în vigoare a acestei legi (1 ianuarie 2011, conform art. 193), pentru procedura de contestare a deciziilor de pensionare urmând a se aplica prevederile art. 152-156 din Legea nr. 263/2010.33.Aceste prevederi dispun în sensul că: + 
Articolul 152Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.
 + 
Articolul 153Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:a)modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială;b)modul de stabilire a dobânzilor și penalităților de întârziere, în cazul contractului de asigurare socială;c)înregistrarea și evidența contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială;d)hotărârile Comisiei Centrale de Contestații privind deciziile de pensii;e)deciziile comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă;f)Abrogată prin punctul 140 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 începând cu 1.01.2018.g)deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii;h)plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție încheiate în baza prezentei legi;i)contestațiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;j)Abrogată prin punctul 140 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 începând cu 1.01.2018.
 + 
Articolul 154(1)Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.(2)Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
 + 
Articolul 155(1)Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.(2)Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.
 + 
Articolul 156Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
34.Așadar, legea specială nu prevede dispoziții derogatorii de la dreptul comun procedural decât în ceea ce privește competența teritorială.35.În analiza demersului judiciar inițiat, Tribunalul București Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a apreciat că cea de-a doua condiție de admisibilitate a sesizării, prin care se pretinde ca instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță, ar putea fi omisă, din perspectiva faptului că, deși nu va pronunța în pricina în curs de soluționare o hotărâre judecătorească definitivă, va pronunța în schimb o hotărâre judecătorească executorie.36.În acest fel, autorul sesizării a nesocotit prevederile legale instituite pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile și, ca atare, însuși scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea menționatului mecanism procedural, respectiv pe acela de uniformizare a jurisprudenței și de asigurare a predictibilității acesteia.37.Hotărârea prin care instanța judecătorească se pronunță în ultimă instanță consacră o stare de drept definitivă astfel că, pentru preîntâmpinarea unor dezlegări diferite și de necontestat în chestiuni litigioase asemănătoare, prezintă importanță cerința ca autorul sesizării să judece pricina în ultimă instanță, ocazie cu care poate identifica problema de drept legată de apariția unor interpretări diferite sau contradictorii ale unor texte de lege.38.Într-adevăr, după cum sunt sau nu susceptibile de executare, hotărârile judecătorești pot fi grupate în două categorii: hotărâri executorii și hotărâri neexecutorii. Prin aceasta se are în vedere faptul că hotărârea poate constitui sau nu titlu executoriu. Cu toate acestea, chestiunea caracterului executoriu al hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță nu se numără printre condițiile de admisibilitate, expres reglementate de legiuitor, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, situație în care neîntrunirea cerinței analizate, ca instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță, atrage după sine inadmisibilitatea prezentei sesizări și inutilitatea verificării existenței celorlalte condiții cumulative de admisibilitate.
39.Pentru toate aceste considerente,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 40.326/3/2013, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Recalcularea pensiei potrivit dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012, respectiv care este stagiul de cotizare necesar, prevăzut de art. 44 și 45 din Legea nr. 19/2000, folosit pentru determinarea punctajului mediu anual, pentru personalul navigant din aviația civilă – ore de zbor – condiții speciale de muncă, ale căror drepturi de pensie au fost deschise după anul 2001Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2018.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x