DECIZIA nr. 469 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Emil Nedelea în Dosarul nr. 1.704/265/2015/a3 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 727D/2016. … 2.La apelul nominal lipsește partea. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, apreciază că este neîntemeiată critica formulată prin raportare la art. 16 din Constituție, întrucât norma se aplică, în mod egal, tuturor celor care se află în ipoteza textului legal criticat. De asemenea, apreciază ca fiind neîntemeiată și critica formulată prin raportare la art. 21 din Constituție, deoarece dispoziția legală criticată nu împiedică accesul liber la justiție. … 4.În ceea ce privește critica referitoare la imprecizia termenului „rea-credință“, chiar dacă legea nu definește expres acest termen, art. 57 din Constituție arată, practic, ce înseamnă „buna-credință“, părțile trebuind să acționeze, întotdeauna, cu bună-credință. În acest sens, menționează și Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016, prin care Curtea a statuat că reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată, iar reaua-credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 27 din 14 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.704/265/2015/a3, Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 187 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Emil Nedelea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care a fost stabilită o amendă judiciară. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate prevăd sancțiuni pentru trecut; or, faptele evidențiate de acestea nu constituie contravenții pentru a putea fi incidente dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. În continuare, se arată că cetățeanul nu poate fi sancționat cu amenzi pentru formularea cererilor adresate justiției prin care se exprimă liber, chiar și împotriva legii. … 7.Având în vedere că art. 187 din Codul de procedură civilă nu face referire și la cererea de abținere formulată de un judecător, se apreciază că, în acest mod, se creează o „discriminare între judecători“, deoarece și judecătorul care formulează o astfel de cerere este, de asemenea, cetățean și trebuie să fie egal în fața legii. Așadar, prin nemenționarea cererii de abținere din cuprinsul articolului criticat, față de judecătorii care formulează o cerere de abținere, justiția nu este obiectivă, favorizându-l de cele mai multe ori pe colegul lor judecător. În acest fel sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2). Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale criticate, cetățenii sunt sancționați pentru cererile lor, în timp ce judecătorii care formulează cereri de abținere sunt scutiți de orice sancțiune. … 8.Totodată, textul legal criticat folosește noțiunea de „reacredință“, termen care nu este definit de nicio lege, lăsând posibilitatea judecătorului de a interpreta acest termen după bunul său plac. … 9.Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 187 din Codul de procedură civilă. Însă, având în vedere că autorul excepției a fost sancționat, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, de Judecătoria Năsăud prin Încheierea din 5 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.704/265/2015, cu o amendă judiciară în cuantum de 100 lei pentru introducerea cu rea-credință a unei noi cereri de ajutor public judiciar, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:(1)Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:1.cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:a)introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;. …  …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 29 alin. (1) și (6) privind libertatea conștiinței și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției. De asemenea, având în vedere motivarea excepției, Curtea va reține ca normă de referință și dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul criticat păstrează, în principiu, soluțiile legislative cuprinse în vechea reglementare procesual civilă și urmărește să prevină și să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, fie de natură să determine tergiversarea soluționării cauzei, fie în scop șicanator, vexator. … 18.Cu privire la critica de neconstituționalitate a autorului excepției în sensul că textul legal criticat folosește noțiunea de „rea-credință“, termen care nu este definit de nicio lege, lăsând posibilitatea judecătorului de a interpreta acest termen după bunul său plac, Curtea observă că în condițiile în care textul legal criticat se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul cererii îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată etc., instanța își poate forma o convingere și poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credință; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situație să o și sancționeze. … 19.Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 344 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012). … 20.Curtea, prin Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016, paragrafele 17 și 18, a mai reținut, referitor la sintagma „rea-credință“, că aceasta are semnificația de atitudine incorectă, necinstită. În doctrină s-a reținut că, în limbajul comun, antitezei relei-credințe i se atribuie mai multe accepțiuni, și anume: obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie să o respecte la încheierea și executarea convențiilor; convingerea unei persoane că acționează în temeiul unui drept și potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valențe oarecum asemănătoare există și în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziție. Astfel, se poate concluziona că reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată. Reaua-credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește sau omite, în mod conștient, un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale.  … 21.În continuare, Curtea reține că textul legal criticat nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduce atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. … 22.De asemenea, textul criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție. … 23.Dispozițiile legale criticate nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. De altfel, Curtea observă că dispozițiile art. 191 din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.  … 24.Totodată, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 29 alin. (1) și (6) privind libertatea conștiinței nu au incidență în cauză, deoarece prevederile criticate nu reglementează aspecte cu privire la libertatea gândirii, a opiniilor sau a libertății credințelor religioase. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Nedelea în Dosarul nr. 1.704/265/2015/a3 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește