DECIZIA nr. 468 din 17 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Societatea Real Westech – S.R.L. din București în Dosarul nr. 18.773/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 544D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că autoarea acesteia critică împrejurarea că în definiția noțiunii de „consumator“ nu este cuprinsă și persoana juridică, or în acest context este vorba despre o omisiune de reglementare ce nu poate fi suplinită de către Curtea Constituțională, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.773/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Societatea Real Westech – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită constatarea nulității unor clauze contractuale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate, astfel cum au fost modificate în dinamica legislativă, obstrucționează accesul liber la justiție al persoanelor juridice și creează o discriminare a acestora în raport cu persoanele fizice.  … 6.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, care au următorul cuprins: „(1) Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului sunt menționate prevederile art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context, având în vedere motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea reține și prevederile art. 16 din Constituție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică prevederile legale în vigoare din perspectiva persoanei juridice care nu este inclusă în noțiunea de „consumator“ definită ca atare de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000.  … 14.În acest context Curtea observă că într-adevăr, în forma inițială a Legii nr. 193/2000, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 10 noiembrie 2000, potrivit art. 2 alin. (1), prin „consumator“ se înțelegea „orice persoană fizică sau grupuri de persoane fizice, reprezentate de asociații, precum și orice persoană juridică care achiziționează și utilizează sau consumă de la comercianți produse obținute pe baza unui contract sau care beneficiază de serviciile acestora“, fiind inclusă așadar și persoana juridică. … 15.Însă, ulterior, prin modificările survenite, mai întâi, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 65/2002 pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 25 ianuarie 2002, au fost excluse persoanele juridice din noțiunea de „consumator“, așadar anterior încheierii contractului în discuție din cauza de față (20 decembrie 2007). … 16.De asemenea, prin art. VI pct. 1 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, lege care transpune prevederile Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale“), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 149 din 11 iunie 2005, prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 au fost modificate, dându-li-se forma avută în prezent și criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 17.Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 21 septembrie 2017, paragraful 21, Curtea a arătat că legiuitorul a fost determinat să adopte această soluție juridică pentru a respecta termenii unei directive a cărei transpunere era obligatorie, aspect constatat și prin Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, prin care a arătat că prevederile legale criticate din Legea nr. 193/2000 reprezintă transpunerea Directivei nr. 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii; în art. 2 lit. b) din această directivă se prevede că prin „consumator“ se înțelege orice persoană fizică ce, în cadrul contractelor reglementate de directivă, acționează în scopuri care se află în afara activității sale profesionale.  … 18.În acest context Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, respectiv art. 16 și art. 21 din Constituție, sens în care este Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, precitată, prin care instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Cu acel prilej Curtea a arătat că persoanele juridice prezintă anumite particularități, ele fiind constituite în scopul desfășurării unei anumite activități, au patrimoniu propriu, organe de conducere, drepturi și obligații reglementate prin Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și, implicit, posibilități sporite de acțiune în vederea analizei cu atenție a unor eventuale clauze abuzive. Persoanele juridice se înființează pe baza unei ficțiuni juridice în virtutea căreia dobândesc personalitate juridică. Persoanele juridice nu se pot compara însă cu persoanele fizice, între cele două existând deosebiri fundamentale de regim juridic, cum ar fi momentul dobândirii capacității de folosință și de exercițiu sau desfășurarea activităților autorizate.  … 19.Cu privire la art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea în fața legii, Curtea a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, și Decizia nr. 401 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 10 ianuarie 2017, paragraful 21). … 20.Raportând considerentele de principiu cu privire la egalitate, la problematica supusă controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că prevederile Legii nr. 193/2000 sunt aplicabile contractelor de adeziune încheiate între profesioniști și consumatori, iar poziția de dezechilibru între consumator și profesionist este de natură să justifice prevederile legale criticate și că, în acord cu jurisprudența sa și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod rațional și obiectiv (a se vedea Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006). Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație juridică cu aceea a consumatorilor (a se vedea Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 25 ianuarie 2019, paragraful 15). … 21.În aceste condiții, Curtea a constatat că încadrarea în sfera normativă a textelor legale criticate numai a persoanelor fizice nu este de natură să încalce prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii (a se vedea Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018, paragraful 13, și Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, paragraful 20). … 22.Prin urmare, având în vedere faptul că pretinsa discriminare este susținută din perspectiva accesului liber la justiție al celor două categorii de persoane – fizice și juridice, ca o consecință logică ce decurge din considerentele de mai sus, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a art. 21 (a se vedea paragraful 23 al Deciziei nr. 455 din 22 iunie 2017) și nici a art. 20 din Constituție, coroborat cu art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Real Westech S.R.L. din București în Dosarul nr. 18.773/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește