DECIZIA nr. 466 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Marius Cosmin Dumitru în Dosarul nr. 1.026/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 411D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 670D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Marcel Corîci în Dosarul nr. 1.345/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Președintele Curții, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 670D/2019 la Dosarul nr. 411D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv la cele reținute prin Decizia nr. 319 din 10 mai 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin încheierile din 28 ianuarie 2019 și din 14 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.026/54/2018 și nr. 1.345/54/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Marius Cosmin Dumitru și Marcel Corîci în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva rapoartelor de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat este neclar, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenției Naționale de Integritate sau a altor persoane posibilitatea de a adăuga la lege datorită faptului că nu sunt identificate concret instituțiile publice de interes local din ale căror consilii de administrație nu poate face parte primarul sau viceprimarul localității respective. Totodată, textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (3), art. 37 și 53 din Legea fundamentală. … 11.Se mai apreciază, în esență, că art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aduce atingere art. 120 din Constituție, din perspectiva încălcării obligației primarilor de a rezolva treburile publice, atât timp cât aceștia sunt împiedicați să participe la ședințele consiliilor de administrație ale instituțiilor publice de interes local, pentru a cunoaște și a ajuta la rezolvarea problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. … 12.De asemenea, textul de lege criticat, care instituie o incompatibilitate între funcția de primar și cea de membru în consiliul de administrație al unei unități de învățământ, aduce atingere și art. 121 din Constituție, potrivit căruia consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Astfel, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma în vigoare pentru perioada referitor la care s-a constatat incompatibilitatea, stabilea implicarea primarului în consiliile de administrație ale unităților administrației publice locale. Totodată, aceste unități erau responsabile de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar. Chiar dacă art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 face referire la „un reprezentant al primarului“, este evident că acest text legal semnifică implicarea primarului. Având în vedere și responsabilitățile primarului stabilite prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001, este evident că din conținutul sintagmei „treburi publice“ se înțelege și implicarea în conducerea unităților școlare preuniversitare asigurată de consiliile de administrație. … 13.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, în special cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 319 din 10 mai 2018. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Aceste dispoziții aveau, în perioada pentru care s-a constatat incompatibilitatea, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. În prezent, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, ale art. 16 alin. (3) referitor la condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice, ale art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 120 referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale și ale art. 121 referitor la autoritățile comunale și orășenești. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 319 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 2 octombrie 2018, a examinat o excepție de neconstituționalitate motivată similar celei din prezenta cauză și a reținut, în esență, că problema incompatibilităților cu privire la aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate, instanța constituțională statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. … 20.Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate, de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate, a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). … 21.În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție privind claritatea și previzibilitatea legii, Curtea a observat că autorii formulează aceste critici din perspectiva modului în care inspectorii Agenției Naționale de Integritate aplică textul de lege criticat. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie, astfel încât soluția pronunțată să corespundă scopului legii, de asigurare a imparțialității și de protejare a interesului social (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, și Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, paragraful 27). … 22.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, paragraful 17, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituțional, având în vedere că demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, iar acestea îi vizează în egală măsură pe toți cei aflați într-o atare situație, fără deosebire pe criterii de gen. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. … 23.Referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 37, Curtea a reținut, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, precitată, paragraful 18, că normele ce reglementează incompatibilități nu aduc atingere dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă funcțiile publice, pentru care s-au stabilit incompatibilități, au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. … 24.Cât privește dispozițiile art. 120 din Constituție referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale, Curtea a reținut că acestea nu au incidență în cauză. … 25.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea a observat că, potrivit acestuia, primarii rezolvă treburile publice din comune și din orașe – ca autorități administrative autonome, în condițiile legii. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condițiile legii“, instituind condiții referitoare la exercitarea funcției de primar. … 26.De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituție (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020). … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor enunțate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Cosmin Dumitru și Marcel Corîci în dosarele nr. 1.026/54/2018 și nr. 1.345/54/2018 ale Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește