DECIZIA nr. 465 din 25 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Enache în Dosarul nr. 19.468/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.362D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat Mădălin Zeca, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, la care a anexat un set de înscrisuri. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.644D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 17.456/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală. … 4.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat Mădălin Zeca, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Dana Alexandra Oancea, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, la care a anexat un set de înscrisuri. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.644D/2018 la Dosarul nr. 1.362D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței instanței de control constituțional în materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 19.468/299/2018, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gabriel Enache cu ocazia soluționării plângerii formulate, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva Ordonanței din 31 mai 2018 emisă în Dosarul nr. 13.016/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, prin care s-a respins cererea de recuzare a organului de cercetare penală. … 9.Prin Încheierea din 7 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.456/299/2018, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gabriel Enache în procedura soluționării plângerii formulate în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care părțile nu ar avea dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești pentru constatarea nelegalității unor măsuri adoptate de către procuror. … 11.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală opinează, atât în Dosarul Curții nr. 1.362D/2018, cât și în Dosarul Curții nr. 1.644D/2018, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul soluționării plângerilor împotriva actelor procurorului este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Așa fiind, reține că prin norma criticată nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituție. Faptul că ordonanțele procurorilor nu mai pot fi atacate cu o nouă plângere la procurorul ierarhic superior nu reprezintă o dimensiune a accesului liber la justiție, deoarece cauza penală, odată rezolvată de către procuror în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată. Reține, totodată, că legiuitorul poate institui reguli de procedură referitoare la modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale astfel încât să nu fie afectat liberul acces la justiție. Or, în situația în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise și înscrisurile depuse la dosar, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 336 alin. (1):Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. … – Art. 339 alin. (5):Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. …  … 16.În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, cât și prevederile art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că normele procesual penale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării deciziilor nr. 677 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 10 ianuarie 2019; nr. 610 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 15 noiembrie 2017; nr. 486 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017, nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, și nr. 247 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 11 iulie 2019, Curtea a statuat că trebuie distins între plângerea împotriva actelor de urmărire penală și plângerea împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată. Totodată, în cadrul plângerii împotriva actelor de urmărire penală trebuie distins între plângerea îndreptată împotriva actelor organelor de cercetare penală și plângerea împotriva actelor procurorului. … 18.Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. În doctrină s-a arătat că norma cuprinde o regulă cu caracter general în ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, fie ele ale organului de cercetare penală, fie ale procurorului, instituind dreptul persoanei ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală să se plângă cu privire la acesta. Dreptul de a face plângere aparține oricărei persoane, nu doar subiecților procesuali. … 19.În ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, Curtea a reținut că aceasta poate fi formulată oricând în cursul urmăririi penale, legea neinstituind un termen în acest sens. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale organului de cercetare penală se adresează, potrivit art. 336 alin. (2) din Codul de procedură penală, procurorului care supraveghează activitatea acestuia. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale procurorului este soluționată, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul. Potrivit art. 338 și 339 alin. (6) din același act normativ, plângerea trebuie rezolvată în termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia de către organul competent. … 20.În ceea ce privește soluțiile de netrimitere în judecată, Curtea a constatat că împotriva acestora se poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală. În acest caz, competența de soluționare a plângerii revine tot procurorului ierarhic superior celui care a dat soluția. … 21.În acest context, Curtea a observat că dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală prevăd că ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. … 22.Cu toate acestea, Curtea a reținut că, în cazul respingerii, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, a plângerii împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, persoana interesată are, potrivit art. 340 alin. (1) din același act normativ, posibilitatea introducerii unei noi plângeri la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Totodată, după terminarea urmăririi penale, actele de urmărire penală pot fi contestate în procedura camerei preliminare, dacă s-a dispus trimiterea în judecată, ori subsecvent unei plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adresate judecătorului de cameră preliminară. … 23.Așa fiind, Curtea a constatat că persoana interesată, pe de-o parte, poate face plângere împotriva actelor de urmărire penală și împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, în condițiile legii, se poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleași aspecte. … 24.Curtea a reținut că principiul constituțional instituit de art. 21 privind accesul liber la justiție se referă la posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept (Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008). Or, astfel cum s-a arătat anterior, persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanței de judecată în scopul obținerii unui remediu. Faptul că ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior nu este de natură a înfrânge accesul liber la justiție, dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală fiind constituționale. … 25.Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Enache în Dosarul nr. 19.468/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală, respectiv de același autor în Dosarul nr. 17.456/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și constată că dispozițiile art. 336 alin. (1) și ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește