DECIZIA nr. 465 din 1 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 149 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Dan Ionescu în Dosarul nr. 148/121/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.319D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 148/121/2018, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 149 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Dan Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că este contrar art. 21 alin. (4) din Constituție caracterul obligatoriu al procedurii prealabile fără caracter jurisdicțional instituite prin prevederile criticate, accesul la justiție putând fi exercitat în mod direct. Nici Legea nr. 19/2000, în temeiul căreia s-a pensionat autorul excepției, și nici Legea nr. 263/2010, în vigoare în prezent, nu pot să îngrădească accesul liber la justiție, mai ales în condițiile în care, potrivit art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie necontestate în 30 de zile devin definitive. Prevederile criticate au fost adoptate mai ales în scopul degrevării instanțelor judecătorești. Dar, în acest fel, sunt discriminați milioane de pensionari care „sunt purtați pe drumuri de către salariații caselor teritoriale de pensii“. De asemenea, se arată că acești pensionari, necunoscând prevederile legale, sunt dezinformați tocmai pentru a se degreva comisiile centrale de contestații și sunt nedreptățiți de deciziile acestora. Astfel, se împiedică accesul la justiție în situația în care aceste comisii nu răspund contestatorilor în termenul legal, iar aceștia, în final, își pierd drepturile legale.  … 6.Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia art. 21 din Constituție nu interzice existența unei proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional, accesul liber la justiție neavând semnificația că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime fără nicio condiționare. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 149 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut:(1)Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații.(2)Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.(3)Comisia Centrală de Contestații funcționează în cadrul CNPP. (4)Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.“ … 11.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicțiile administrative. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că motivarea excepției se referă, ca și critica soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 562 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015, la încălcarea art. 21 alin. (4) din Constituție prin instituirea obligativității parcurgerii procedurii prealabile. În această decizie, Curtea a reiterat jurisprudența sa prin care a constatat că procedura prealabilă obligatorie instituită prin dispozițiile legale criticate în cauza de față nu este contrară art. 21 din Constituție (Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014). Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensie controlului comisiei de contestații fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din fața instanțelor de judecată și, numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanței de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile art. 21 din Constituție nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia, atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional. Instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului accesului liber la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești.  … 13.De asemenea, în această jurisprudență, Curtea Constituțională s-a raportat și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51, ori prin Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunțată în Cauza Fischer împotriva Austriei, paragraful 28, că imperative de suplețe și eficacitate, pe deplin compatibile cu protecția drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pot justifica intervenția prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Ceea ce impun însă dispozițiile acestui articol convențional este ca decizia unei asemenea autorități să fie supusă controlului ulterior, exercitat de un organ de plină jurisdicție, adică un „tribunal“ în sensul Convenției. … 14.În sfârșit, Curtea a mai statuat că nici situația neparcurgerii acestei proceduri sau a nerespectării termenelor legale nu este de natură să determine neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile analizate. Astfel, așa cum Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa, accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă.  … 15.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Ionescu în Dosarul nr. 148/121/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 149 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește