DECIZIA nr. 464 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) și art. 183 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihaela Luțu în Dosarul nr. 4.770/118/2014* al Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 522D/2016. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 3.516D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov în Dosarul nr. 3.979/62/2016 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă. ... 4.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.516D/2016 la Dosarul nr. 522D/2016, care a fost primul înregistrat. ... 6.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea constatând prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016 constituționalitatea acestora. În ceea ce privește dispozițiile art. 183 din Codul de procedură civilă, arată că acestea sunt norme de procedură a căror reglementare intră în competența legiuitorului, iar accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procesuale prin care justiția se înfăptuiește. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 423 din 25 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.770/118/2014*, Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) și ale art. 183 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihaela Luțu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe a Judecătoriei Constanța prin care a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de autoarea excepției, fiind dispusă anularea în parte a titlului executoriu și a tuturor celorlalte acte de executare emise în baza acestui titlu. … 8.Prin Încheierea din 18 noiembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 decembrie 2016, pronunțate în Dosarul nr. 3.979/62/2016, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Administrația Finanțelor Publice Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neclare, lăsând loc la interpretări contradictorii, îngrădind accesul liber la justiție, întrucât este lăsată la voia întâmplării interpretarea noțiunii de act ce trebuie depus la instanță, ora la care se termină activitatea unei instituții și a modalității de comunicare a actului. Așadar, indiferent de ora depunerii actului la serviciile de poștă, curierat rapid sau serviciul specializat de comunicare, atât timp cât depunerea se efectuează până la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate împlini actul procedural, actul este depus în termen. … 10.Se mai susține că dispozițiile legale criticate creează o situație de inegalitate și de discriminare între justițiabilii care depun actele de procedură prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat în ultima zi a termenului, acte ce sunt primite, de către instanțele de judecată, după ora 24,00 a ultimei zile a termenului și justițiabilii ce procedează la comunicarea actelor de procedură prin mijloace electronice sau prin fax, încadrânduse în termenul de „ora 24 a ultimei zile a termenului“. … 11.Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, respectiv Tribunalul Brașov – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost stabilit cadrul legal pentru exercitarea unor drepturi procesuale, părțile având, în raport cu art. 10 din Codul de procedură civilă, obligația de a împlini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege, obligație care nu este de natură a limita accesul la justiție. Astfel, dispozițiile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 în ce privește respectarea principiului accesului liber la justiție, acces exercitat, însă, în limitele cadrului legal pentru exercitarea unor drepturi procesuale. Prin dispozițiile legale criticate sunt respectate toate garanțiile constituționale, inclusiv egalitatea în fața legii. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 14.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare a Curții, îl reprezintă dispozițiile art. 182 alin. (2), respectiv art. 182 alin. (2) și art. 183 din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.“Art. 183 cu denumirea marginală Actele depuse la poștă, servicii specializate de curierat, unități militare sau locuri de deținere din Codul de procedură civilă, la care face referire textul de lege criticat, are următorul cuprins:(1)->Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.(2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.(3)->În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.> … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a mai analizat dispozițiile legale din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, constatând constituționalitatea acestora în raport cu art. 16 și art. 21 din Constituție. Prin decizia amintită, paragrafele 29-32, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate nu limitează dreptul părților de a comunica cu instanțele judecătorești, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanțelor prin orice mijloace, cu condiția, subînțeleasă, de a o face în termenele și condițiile prevăzute de lege. … 20.Cu privire la critica de neconstituționalitate ce vizează încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 21.În ceea ce privește pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, Curtea observă că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează în art. 126 alin. (2) că „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea reține că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui drept fundamental, întrucât accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994). Principiul accesului liber la justiție trebuie interpretat și prin prisma art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38), iar accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36). Instituirea unor termene pentru efectuarea diferitelor acte de procedură, termenele de prescripție și cele de decădere sau sancțiunile pentru nerespectarea acestora nu sunt de natură a încălca art. 6 paragraful 1 din Convenție, acestea fiind restricții admise atât timp cât nu aduc atingere dreptului la un tribunal în substanța sa (Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Stubbings împotriva Regatului Unit, paragrafele 51-52). Dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut, putând fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni (Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). … 22.În privința termenelor procedurale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că instituirea acestora a avut în vedere securitatea și stabilitatea raporturilor juridice și nicidecum îngrădirea accesului liber la justiție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 123 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 22 martie 2006). … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Distinct de cele arătate, Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, fiind sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă acțiunea introdusă prin mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotită a fi făcută în termen, a admis sesizarea și, în consecință, a pronunțat Decizia nr. 34 din 15 mai 2017*), stabilind că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen.“Notă …

*) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 34 din 15 mai 2017 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Luțu în Dosarul nr. 4.770/118/2014* al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov în Dosarul nr. 3.979/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Andreea Costin->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește