DECIZIA nr. 462 din 27 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicoleta Monica Petruț în Dosarul nr. 188/195/2016 al Judecătoriei Brad și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 468D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate, ce reglementează asistența juridică obligatorie a persoanei vătămate și a părții civile lipsite de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, constituie o garanție, persoana interesată având posibilitatea să renunțe la apărarea asigurată din oficiu și să recurgă la un apărător ales. Consideră că nu poate fi primită critica formulată de autoarea excepției, în sensul că reprezentarea, în cursul procesului penal, a persoanei vătămate și a părții civile lipsite de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă trebuie asigurată exclusiv de către reprezentantul legal. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 14 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 188/195/2016, Judecătoria Brad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nicoleta Monica Petruț cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile constituționale privind principiul legalității, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la apărare, înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești și folosirea căilor de atac, cât și dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, consacrate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate, ce reglementează asistența juridică obligatorie și reprezentarea prin avocat în cazul în care persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, nu permit ca respectiva persoană vătămată sau parte civilă să fie reprezentată chiar de către reprezentantul său legal, fără ca acesta să fie asistat juridic, dacă reprezentantul legal înțelege să exercite, în mod nemijlocit, dreptul la apărare. … 6.Judecătoria Brad apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile art. 93 alin. (4) din Codul de procedură penală instituie o garanție cu privire la exercitarea dreptului fundamental la apărare, iar nu o obligație, astfel că respectiva persoană vătămată sau parte civilă poate renunța la apărarea din oficiu prin angajarea unui avocat – ca apărător ales. De asemenea, instanța consideră că prevederile art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală vin să completeze garanția dreptului la apărare prevăzută de dispozițiile art. 93 alin. (4) din același cod. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că dispoziții similare celor ale art. 93 alin. (4) din Codul de procedură penală se regăseau în cuprinsul art. 171 alin. 2 din codul anterior, motiv pentru care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 312 din 13 martie 2008. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:– Art. 93 alin. (4): „Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă.“; … – Art. 96 teza a doua: „În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părți, precum și persoana vătămată pot fi reprezentați, cu excepția cazurilor în care prezența acestora este obligatorie […].“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1) și (2) referitor la instanțele judecătorești, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare, procedură în care calitatea de petent, respectiv de intimat o au două persoane cu deplină capacitate de exercițiu, așa cum rezultă din chiar notele scrise ale autoarei excepției, depuse în motivarea criticii. Astfel, copilul minor – pentru care reiese că s-a stabilit, pe cale judecătorească, pensie de întreținere – nu are calitatea de persoană vătămată sau parte civilă în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. În aceste condiții, dispozițiile art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală, ce reglementează asistența juridică obligatorie și reprezentarea prin avocat în cazul în care persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, nu au legătură cu soluționarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, și Decizia nr. 329 din 11 mai 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, paragraful 14).Notă …

*) Decizia nr. 329 din 11 mai 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017. … 14.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 15.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (4) și ale art. 96 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicoleta Monica Petruț în Dosarul nr. 188/195/2016 al Judecătoriei Brad.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brad și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește