DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lucian Laviniu Mangra în Dosarul nr. 3.674/111/2018 al Tribunalului Bihor – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.383D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Referitor la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, se arată că dispozițiile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei. Se susține, în acest sens, că obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală, în condițiile în care inculpatul solicită ridicarea statutului de martor protejat și audierea sa; or, art. 129 din Codul de procedură penală reglementează modalitatea audierii în fața instanței, în faza judecății, a martorului protejat, iar art. 126 alin. (5) din Codul de procedură penală reglementează modalitatea în care procurorul verifică la intervale rezonabile dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurii, iar dacă acestea au încetat, dispune încetarea măsurii analizate, prin ordonanță. Pe fond, se susține că cererea de ridicare a statului de martor protejat se soluționează, în mod firesc, în camera de consiliu, fără citarea părților, tocmai pentru a da eficiență scopului legii, mai exact pentru asigurarea confidențialității și a efectivității măsurilor de protecție a martorului în cauză de repercusiuni nefavorabile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.674/111/2018, Tribunalul Bihor – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lucian Laviniu Mangra într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri formulate de autorul excepției, având calitatea de inculpat în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, în sensul de a se ridica statutul de martor protejat a doi martori și de a se permite audierea acestora în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, în cadrul unei ședințe publice de judecată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate, ce reglementează soluționarea în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea, a cererii de ridicare a statutului de martor protejat, încalcă dreptul la un proces echitabil, în componentele sale referitoare la principiul contradictorialității și la principiul egalității armelor, precum și dreptul la apărare al inculpatului care formulează o astfel de cerere. Se face trimitere, în acest sens, la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014 și nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 35 și 36. Se susține că excluderea, ab initio, a persoanei care a formulat cererea – în speță, a inculpatului – de la procedura reglementată prin textul criticat, care se soluționează doar cu participarea procurorului, creează inculpatului o situație procesuală dezavantajoasă față de cea a procurorului, aspect care contravine dreptului la un proces echitabil. … 6.Tribunalul Bihor – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține, în esență, că rațiunea reglementării unei proceduri nepublice pentru soluționarea cererilor de dispunere și de ridicare a măsurilor de protecție a martorilor este dată de necesitatea asigurării protecției persoanei care solicită dispunerea unei astfel de măsuri sau în privința căreia este dispusă o astfel de măsură. Se arată că, în cazul în care procedura reglementată prin textul criticat ar fi publică, contradictorie și nemijlocită, persoana în cauză ar fi vizată în mod direct, dezvăluindu-i-se identitatea reală, și că un set întreg de procedee probatorii și mijloace de probă ar fi compromise. Se subliniază, totodată, că drepturile procesuale nu sunt absolute, putând fi restrânse din rațiuni care vizează asigurarea, în ansamblu, a unui proces echitabil. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea.“ … 11.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 – Dreptul la apărare, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, într-adevăr, dreptul la un proces echitabil implică, printre altele, asigurarea standardelor privind contradictorialitatea, oralitatea și publicitatea procedurii de soluționare a cauzelor. În acest sens, s-a reținut în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului că noțiunea de proces echitabil include dreptul fundamental la o procedură contradictorie (a se vedea Hotărârea din 19 septembrie 2017, pronunțată în Cauza Regner împotriva Republicii Cehe, paragraful 146) și că dreptul la o procedură contradictorie implică, în principiu, facultatea părților de a lua cunoștință de orice document sau observație prezentată în fața judecătorului, în vederea influențării deciziei sale și discutării ei (a se vedea hotărârile din 26 iunie 1993, 24 februarie 1995, 20 februarie 1996 și 7 iunie 2001, pronunțate în Cauzele Ruiz-Mateos împotriva Spaniei, paragraful 63; McMichael împotriva Regatului Unit, paragraful 80; Vermeulen împotriva Belgiei, paragraful 33; Kress împotriva Franței, paragraful 74). … 13.Așadar, contradictorialitatea reprezintă un principiu important al judecării cauzelor penale, potrivit căruia părțile, având interese contrare, au dreptul de a fi prezente în instanță, de a lua cunoștință de toate acțiunile și probele părților adverse, de a discuta în contradictoriu problemele de fapt și de drept cu privire la cauzele ce fac obiectul judecății și de a administra dovezi în combaterea acestor probe. … 14.Referitor la oralitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, odată ce trebuie să fie organizată o ședință de judecată, părțile au dreptul de a compărea, de a prezenta oral argumente, de a alege o altă formă de participare la procedură (de exemplu, prin numirea unui reprezentant) sau de a solicita o amânare a ședinței, iar pentru ca aceste drepturi să fie exercitate efectiv, părțile trebuie notificate despre data și locația ședinței, cu un preaviz suficient pentru a le permite să ia măsurile necesare (a se vedea Hotărârea din 31 august 2016, pronunțată în Cauza Gankin și alții împotriva Rusiei, paragrafele 39 și 42). … 15.Prin urmare, potrivit principiului oralității, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente, precum și ceilalți participanți la procesul penal fac declarații, își formulează susținerile și apărările în fața instanței de judecată în formă orală, în aceeași formă fiind ascultați martorii, fiind depuse concluziile de către procuror etc. Oralitatea nu trebuie înțeleasă numai ca o modalitate în care se desfășoară activitatea procesuală (viu grai), ci, prin natura sa, constituie o garanție a valabilității judecății deoarece creează posibilitatea participanților la procesul penal să formuleze cereri și să ridice excepții pe cale orală. … 16.În ceea ce privește publicitatea ședinței de judecată, s-a statuat, prin aceeași jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului, că justițiabilul are, în principiu, dreptul la o ședință publică și că, prin transparența pe care o conferă administrării justiției, publicitatea contribuie la realizarea scopului art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Hotărârea din 12 iulie 2001, pronunțată în Cauza Malhous împotriva Republicii Cehe, paragrafele 55 și 56). S-a reținut, totodată, că, deși organizarea unei ședințe publice constituie un principiu fundamental consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, această obligație nu este absolută, fiind posibilă reglementarea unor excepții, potrivit celei de-a doua teze a aceluiași art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 12 mai 2002, pronunțată în Cauza Tommaso împotriva Italiei, paragraful 163), motiv pentru care, pentru a stabili dacă un proces îndeplinește cerința privind publicitatea, trebuie avută în vedere procedura în ansamblul său (a se vedea Hotărârea din 8 decembrie 1983 pronunțată în Cauza Axen împotriva Germaniei, paragraful 28). … 17.Prin urmare, publicitatea procedurii reprezintă regula în conformitate cu care judecarea oricărui proces se face la sediul instanței, în sala de ședință, unde au acces nu numai părțile, ci și orice alte persoane care doresc să urmărească modul de desfășurare a procedurii judiciare în diferite litigii. … 18.Aceste principii sunt reglementate în legislația procesual penală națională, sub forma unor dispoziții generale referitoare la judecată, la art. 351 și 352 din Codul de procedură penală, care prevăd oralitatea, nemijlocirea și contradictorialitatea și, respectiv, publicitatea ședinței de judecată. … 19.Astfel, art. 351 din Codul de procedură penală reglementează faptul că judecata cauzei se face în fața instanței constituite potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu, că instanța este obligată să pună în discuție cererile procurorului, ale părților sau ale celorlalți subiecți procesuali și excepțiile ridicate de aceștia sau din oficiu și să se pronunțe asupra lor prin încheiere motivată, precum și faptul că instanța se pronunță prin încheiere motivată și asupra tuturor măsurilor luate în cursul judecății. … 20.Cu privire la publicitatea ședinței de judecată, art. 352 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează caracterul public al ședinței de judecată, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, arătând că ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică. De asemenea, alin. (3) al aceluiași art. 352 prevede că, dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiției, instanța, la cererea procurorului, a părților ori din oficiu, poate declara ședință nepublică pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei, iar, potrivit alin. (4) al art. 352 anterior menționat, instanța poate să declare ședință nepublică la cererea unui martor, dacă prin audierea sa în ședință publică s-ar aduce atingere siguranței ori demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidențialitatea unor informații. … 21.Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că standardele dreptului la un proces echitabil mai sus analizate, respectiv caracterul contradictoriu, oral și public al ședinței de judecată, nu sunt absolute, acestea putând fi restrânse, în mod excepțional, pentru motive justificate, în cazurile și în condițiile expres prevăzute prin legea procesual penală, aspect statuat atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului mai sus analizată, cât și în legislația procesual penală în vigoare. De altfel, suprimarea, ca excepție, a caracterului public al ședinței de judecată înlătură, per se, caracterul oral al acesteia, dar nu și caracterul contradictoriu, contradictorialitatea putând fi asigurată, după cum s-a arătat în jurisprudența mai sus menționată, și prin depunerea de înscrisuri/pe calea procedurii scrise. … 22.O astfel de excepție a fost reglementată de legiuitor prin dispozițiile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală, care prevăd că cererea referitoare la dispunerea măsurii protecției martorului în cursul judecății se soluționează în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea. … 23.Referitor la martorii protejați, regimul juridic aplicabil acestora este reglementat prin Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, care are drept scop, conform art. 1 din cuprinsul său, asigurarea protecției și asistenței martorilor a căror viață, integritate corporală sau libertate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor informații ori date cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare și care au un rol determinant în descoperirea infractorilor și în soluționarea unor cauze. … 24.Actul normativ anterior menționat definește, la art. 2 pct. 1, martorul ca fiind persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și, prin declarațiile sale, furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni; 2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații și date cu caracter determinant, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă și persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză. Potrivit lit. c) a aceluiași art. 2, prin martor protejat se înțelege martorul, membrii familiei sale și persoanele apropiate acestuia incluse în Programul de protecție a martorilor, conform prevederilor Legii nr. 682/2002. … 25.Așadar, calitatea de martor protejat se dobândește prin includerea unei persoane care îndeplinește condițiile mai sus arătate în Programul de protecție a martorilor, astfel cum acesta este asigurat de către Oficiul Național pentru Protecția Martorilor care funcționează în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru includerea unei persoane în Programul de protecție a martorilor sunt reglementate la art. 4 din Legea nr. 682/2002. La momentul includerii unei persoane în programul anterior referit, aceasta semnează un protocol de protecție care cuprinde, conform art. 10 din Legea nr. 682/2002, obligațiile martorului protejat, obligațiile Oficiului Național pentru Protecția Martorilor, persoanele de legătură desemnate și condițiile în care acestea își desfășoară activitatea, dar și situațiile în care protecția și asistența încetează. De asemenea, art. 17 din Legea nr. 682/2002 reglementează, la alin. (1), faptul că programul de protecție a unui martor încetează în una dintre următoarele situații: la cererea martorului protejat, exprimată în formă scrisă și transmisă către Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, dacă în cursul procesului penal martorul protejat depune mărturie mincinoasă, dacă martorul protejat comite cu intenție o infracțiune, dacă sunt probe sau indicii temeinice că, ulterior includerii în Program, martorul protejat a aderat la un grup sau organizație criminală, dacă martorul protejat nu respectă obligațiile asumate prin semnarea Protocolului de protecție sau dacă a comunicat date false cu privire la orice aspect al situației sale, dacă viața, integritatea corporală sau libertatea martorului protejat nu mai este amenințată, dacă martorul protejat decedează. Alin. (2) al aceluiași art. 17 prevede că încetarea programului se dispune de procuror prin ordonanță sau de către instanță prin încheiere. … 26.Așadar, din punct de vedere procedural, încetarea calității de martor protejat are loc la data emiterii, în acest sens, a ordonanței procurorului, în cursul urmării penale, sau de la data pronunțării încheierii instanței de judecată, în faza camerei preliminare sau a judecății. Între momentul dobândirii calității de martor protejat și cel al încetării acestei calități, persoana inclusă în Programul de protecție a martorilor are toate drepturile prevăzute prin dispozițiile Legii nr. 682/2002, dintre care, de esența calității de martor protejat, este dreptul de a-i fi asigurat anonimatul. În acest sens, dispozițiile art. 129 alin. (2) din Codul de procedură penală prevăd că audierea martorului protejat se poate efectua prin intermediul mijloacelor audiovideo, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul unde se află organul judiciar. În același sens, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 682/2002 prevede că Oficiul Național pentru Protecția Martorilor are obligația de a întocmi o schemă de sprijin pentru fiecare martor protejat, care să cuprindă măsuri de protecție și asistență, precum și obligația de a le implementa; iar alin. (2) al aceluiași articol reglementează măsurile de protecție ce pot fi prevăzute, singure sau cumulat, în cadrul schemei de sprijin, acestea fiind: protecția datelor de identitate a martorului protejat; protecția declarației acestuia; ascultarea martorului protejat de către organele judiciare, sub o altă identitate decât cea reală sau prin modalități speciale de distorsionare a imaginii și vocii; protecția martorului aflat în stare de reținere, arestare preventivă sau în executarea unei pedepse privative de libertate, în colaborare cu organele care administrează locurile de deținere; măsuri sporite de siguranță la domiciliu, precum și de protejare a deplasării martorului la și de la organele judiciare; schimbarea domiciliului; schimbarea identității; schimbarea înfățișării. Totodată, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 682/2002 prevede că măsurile de asistență ce pot fi prevăzute, după caz, în cadrul schemei de sprijin sunt: reinserția în alt mediu social; recalificarea profesională; schimbarea sau asigurarea locului de muncă; asigurarea unui venit până la găsirea unui loc de muncă. … 27.Așadar, la data formulării unei cereri de încetare a calității de martor protejat a unei persoane, respectiva persoană beneficiază de drepturile anterior analizate, regim juridic care se menține de la această dată și până la soluționarea definitivă a cererii astfel promovate. Prin urmare, toate aceste drepturi trebuie asigurate martorului protejat până la pronunțarea încheierii de soluționare a cererii de încetare a calității de martor protejat. … 28.Pentru aceste motive, procedura de soluționare a cererii de încetare a calității de martor protejat nu poate fi una publică, întrucât aceasta ar afecta regimul de anonimat asigurat persoanei în cauză, la această procedură neputând lua parte autorul cererii, întrucât nevoia de protecție a persoanei care are calitatea de martor protejat este dată tocmai de raporturile acesteia cu restul participanților la procesul penal, o astfel de măsură impunându-se, cu atât mai mult, atunci când autorul cererii de încetare a calității de martor protejat este chiar inculpatul. … 29.Prin urmare, soluția legislativă reglementată prin dispozițiile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală – aceea a soluționării cererii de încetare a calității de martor protejat în camera de consiliu, fără participarea persoanei care a formulat cererea – constituie o excepție de la principiile contradictorialității, oralității și publicității ședinței de judecată, pe deplin justificată de caracterul special al regimului juridic reglementat prin Legea nr. 682/2002; per a contrario, prin prevederea în cuprinsul textului criticat a soluției juridice contrare, Legea nr. 682/2002 nu și-ar mai atinge scopul avut în vedere cu ocazia adoptării sale. … 30.De altfel, printr-o astfel de cerere, autorul trebuie să demonstreze existența uneia dintre condițiile de încetare a calității de martor protejat mai sus analizate, prevăzute la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 682/2002, care au, de principiu, un caracter obiectiv, instanța fiind, prin urmare, învestită să verifice aceleași condiții cu un caracter cvasiobiectiv. Or, în aceste condiții, natura procedurii reglementate prin textul criticat nu impune desfășurarea acesteia în condiții de contradictorialitate, oralitate și publicitate, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. … 31.Prin raportare la cele mai sus menționate, jurisprudența Curții Constituționale invocată în susținerea prezentei excepții, respectiv deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, și nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 35 și 36, a avut în vedere ipoteze complet diferite, caracterizate prin faptul că soluțiile pronunțate de judecătorul de cameră preliminară prin încheierile vizate puteau avea ca efect formularea unor acuzații în materie penală împotriva inculpaților, condiții în care se impune ca soluționarea respectivelor cereri să se facă în prezența procurorului și cu citarea părților. … 32.Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că textul criticat nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al persoanei care formulează, în cursul judecății, o cerere de încetare a calității de martor protejat. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Laviniu Mangra în Dosarul nr. 3.674/111/2018 al Tribunalului Bihor – Secția penală și constată că dispozițiile art. 128 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește