DECIZIA nr. 461 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 și 431 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 13.728/325/2019 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.309D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se arată că, prin Sentința nr. 1.395 din 24 aprilie 2019, Judecătoria Timișoara a respins, ca nefondată, o contestație, potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, sentință care este definitivă, iar prin Sentința nr. 2.603 din 5 august 2019, Judecătoria Timișoara a respins, ca inadmisibilă, o contestație în anulare. Se susține că prin modul general în care sesizarea a fost formulată de către autorul excepției nu se poate determina în ce constă pretinsa contrarietate dintre dispozițiile legale criticate și prevederile constituționale invocate în prezenta cauză, excepția nefiind motivată. Totodată, se arată că prezenta excepție de neconstituționalitate a fost invocată într-o acțiune ab initio inadmisibilă.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.728/325/2019, Judecătoria Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 426 și 431 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate de autorul excepției împotriva unei sentințe pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale și convenționale invocate în prezenta cauză, fără a se formula însă argumente în susținerea acestei contrarietăți.  … 6.Judecătoria Timișoara – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale și convenționale invocate și că, dimpotrivă, acestea reglementează cu claritate, precizie și previzibilitate hotărârile împotriva cărora poate fi formulată contestație în anulare și procedura admiterii în principiu a căii extraordinare de atac anterior menționate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 426 și 431 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 426: Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:a)când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; … b)când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; … c)când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; … d)când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; … e)când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; … f)când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; … g)când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; … h)când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; … i)când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă. …  … – Art. 431: (1)Instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, cu citarea părților și cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică examinarea admisibilității în principiu.(2)Instanța, constatând că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate. …  … 11.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum și prevederilor art. 3, 6, 8, 11 și 20 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la interzicerea torturii, la dreptul la un proces echitabil, la dreptul la respectarea vieții private și de familie, la libertatea de întrunire și de asociere și la numărul judecătorilor.  … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia enumeră dispozițiile constituționale și convenționale pretins a fi încălcate, fără a formula însă argumente cu privire la pretinsa contrarietate dintre acestea și dispozițiile legale criticate.  … 13.Cu privire la astfel de ipoteze, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, excepția de neconstituționalitate astfel invocată va fi respinsă ca inadmisibilă. În acest sens, Curtea, făcând trimitere la Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). … 14.Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 și 431 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost formulată în prezenta cauză, este inadmisibilă.  … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 și 431 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 13.728/325/2019 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește