DECIZIA nr. 46 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorica Luca, Ionuț Bogdan Luca, Traian Mester și Lavinia Eugenia Mester în Dosarul nr. 1.949/271/2018* al Tribunalului Bihor – Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.848D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.949/271/2018*, Tribunalul Bihor – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Viorica Luca, Ionuț Bogdan Luca, Traian Mester și Lavinia Eugenia Mester cu prilejul soluționării unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii civile pronunțate de Tribunalul Bihor într-un litigiu având ca obiect o plângere formulată împotriva unei încheieri de carte funciară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că, potrivit dispozițiilor art. 458 din Codul de procedură civilă, apreciate ca fiind neconstituționale, căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane, reglementare care, în opinia autorilor, „induce echivocația și confuzia nenominării adecvate“ a subiecților căilor de atac și a persoanelor care pot exercita aceste mijloace procesuale. Menționează, totodată, că una dintre trăsăturile ideale ale legilor este și specificitatea, iar dacă aceasta lipsește, legea este considerată proastă. Se arată că în această etapă procesuală, ulterioară pronunțării hotărârii, prin „parte“ nu se înțelege, precum la judecata în primă instanță, subiectul din raportul juridic substanțial, raport pe care s-a „mulat“ cel procesual, ci persoana vizată prin hotărârea care constituie obiectul căii de atac, persoana căreia i s-a dat câștig de cauză ori care a fost condamnată. În cadrul sistemului legal se face o distincție necesară între sistemul legal ca un sistem de norme și sistemul legal ca un sistem de proceduri. Perspectiva participantului revine celui care, în cadrul unui sistem legal, participă la o argumentare, la o dezbatere privind ceea ce acest sistem dispune, interzice, permite și împuternicește, iar în centrul perspectivei participantului se află judecătorul. Dacă alți participanți (juriști, avocați sau persoane interesate) aduc argumente pro sau contra anumitor conținuturi ale sistemului, atunci ei se raportează la cum ar fi trebuit să decidă un judecător, presupunând că acesta dorea să decidă corect.  … 6.Tribunalul Bihor – Secția I civilă apreciază că limitarea subiecților care pot declara cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești la părțile aflate în proces nu reprezintă o încălcare a dreptului constituțional de acces liber la justiție. Sub acest aspect, instanța are în vedere, pe de o parte, faptul că judecata în căile de atac nu se poate desfășura decât în limitele cadrului procesual stabilit în fața primei instanțe și, în mod similar, în căile extraordinare de atac nu pot participa decât cei care au fost parte în litigiul inițial. Este adevărat că legea prevede și excepții de la regula stipulată în art. 458 din Codul de procedură civilă, recunoscând dreptul de a formula cale de atac și în favoarea unor persoane care nu au participat la judecata în fond, cum sunt dobânditorii cu titlu particular, creditorii chirografari (art. 1.560 din Codul civil) sau procurorul, în cazurile prevăzute de art. 92 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și în materia procedurii necontencioase judiciare [art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă], dar aceasta nu înseamnă o veritabilă schimbare a cadrului procesual. Pe de altă parte, deși hotărârea judecătorească este opozabilă erga omnes, prin intermediul acesteia se pot stabili drepturi și obligații doar în favoarea/sarcina părților din acel proces sau a succesorilor acestora, nu și terților. În aceste condiții, terții nu ar putea justifica niciun interes în promovarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un litigiu în care nu au avut calitatea de parte.  … 7.Învederează că în practica judiciară se pot ivi însă situații în care, deși o hotărâre judecătorească nu ar putea să producă efecte față de terți, aceștia trebuie totuși să suporte consecințele unei asemenea hotărâri, deși nu au participat în proces și, ca urmare, nu au avut posibilitatea de a se apăra în cadrul dosarului în care a fost pronunțată acea hotărâre. O asemenea situație reprezintă hotărârea pronunțată într-un litigiu având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară care, deși este o procedură necontencioasă, poate fi contradictorie, caz în care citarea persoanelor împotriva cărora urmează să se înscrie un drept în cartea funciară este obligatorie. În acest sens sunt considerentele Deciziei nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, pentru examinarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că persoanele susceptibile să aibă calitate procesuală sunt cele prevăzute de dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, respectiv persoanele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 458 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.“ … 12.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 30 alin. (1) și (2) privind libertatea de exprimare, art. 31 alin. (4) privind dreptul la informație, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. … 13.Referitor la situația de fapt din speță, Curtea reține, în esență, că autorii excepției de neconstituționalitate au formulat contestație în anulare împotriva unei decizii civile pronunțate în anul 2018 de către Tribunalul Bihor, în cadrul unui litigiu având ca obiect o plângere împotriva unei încheieri de carte funciară, fiind nemulțumiți de faptul că nu au fost citați, deși sunt persoane interesate. Sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 din Codul de procedură civilă a fost determinată de invocarea, prin întâmpinarea depusă la dosar, a excepției lipsei calității procesuale a contestatorilor, dat fiind faptul că aceștia nu au avut calitate de parte în fața instanței de fond. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, prin prisma conținutului normativ al reglementării criticate, Curtea reține că, având în vedere obligativitatea și relativitatea efectelor hotărârii judecătorești, art. 458 din Codul de procedură civilă statuează posibilitatea atacării acesteia numai pentru părțile aflate în proces (regula). Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate (a se vedea Gabriel Boroi; colectiv, Codul de procedură civilă comentat, 2016, Editura Hamangiu), în categoria părților sunt incluși reclamantul, pârâtul și intervenientul voluntar sau forțat. În ceea ce privește intervenientul accesoriu, se va ține seama de faptul că exercitarea căii de atac de către acesta este subordonată declanșării controlului judiciar de către partea a cărei apărare a sprijinit-o, în caz contrar calea de atac promovată doar de intervenientul accesoriu fiind neavenită, astfel cum prevede art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă. De asemenea, în baza art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, reprezentarea putând fi legală, convențională sau judiciară. Având în vedere art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este opozabilă și succesorilor părților, și în aplicarea dispozițiilor art. 38 și 39 din Codul de procedură civilă, rezultă că și avânzilor-cauză le este deschis exercițiul căii de atac: succesori universali, cu titlu universal, cu titlu particular, dacă decesul părții sau transmiterea dreptului ce a făcut obiectul judecății (transmitere ce a operat prin acte între vii sau pentru cauză de moarte) a avut loc în intervalul dintre pronunțarea hotărârii și împlinirea termenului pentru declararea căii de atac. Pe de altă parte, și creditorii chirografari, în calitate de avânzi-cauză, pot exercita apelul ori recursul pe calea acțiunii oblice, subrogatorii, în numele debitorului lor, cu excepția cauzelor cu caracter strict personal; de asemenea, și creditorul ipotecar ar putea să exercite apelul într-un litigiu privitor la imobilul sau bunul mobil care face obiectul garanției sale, prevalându-se de aceleași dispoziții care reglementează acțiunea oblică. … 15.Referitor la „alte organe sau persoane“ cărora le este deschis exercițiul căilor de atac, art. 458 teza finală din Codul de procedură civilă prevede că dreptul de a uza de exercițiul căilor de atac poate aparține și altor organe sau persoane, potrivit legii (excepția). Prin urmare, calea de atac, în condițiile legii, poate fi exercitată și de alte organe sau persoane, care nu au avut calitatea de parte în proces, însă, fiind o abatere de la regulă, ea trebuie prevăzută expres. Astfel, deși procurorul nu este parte în procesul civil, întrucât rămâne străin de raportul de drept substanțial soluționat prin hotărârea judecătorească, el poate să exercite căile de atac, în condițiile art. 92 alin. (4) din Codul de procedură civilă, chiar dacă nu a pornit acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată în condițiile legii. De asemenea, art. 37 din Codul de procedură civilă recunoaște, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, legitimare procesuală și altor persoane, organizații, instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, pot introduce cereri sau formula apărări, acționând pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În materie necontencioasă, apelul poate fi formulat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, potrivit art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă. … 16.Referitor la cerința existenței interesului procesual, Curtea reține că, întrucât căile de atac sunt forme de manifestare a acțiunii civile, art. 458 din Codul de procedură civilă indică în mod expres cerința justificării interesului în promovarea căii de atac, interes procesual care, în principiu, trebuie să întrunească însușirile descrise la art. 33 din Codul de procedură civilă, și anume interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, astfel încât neîndeplinirea condiției interesului procesual va conduce la aplicarea sancțiunii respingerii căii de atac ca lipsită de interes, astfel cum prevede art. 40 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Însă, în ipoteza unei căi de atac exercitate de una dintre entitățile prevăzute de art. 37 din Codul de procedură civilă, interesul procesual derogă de la condiția legală de a fi unul personal, astfel cum stabilește, între altele, art. 33 din Codul de procedură civilă, derogare ce rezultă chiar din topografia textelor, din conținutul normei de la art. 37 și din denumirea ei marginală, și anume Legitimarea procesuală a altor persoane. … 17.Așadar, Curtea apreciază că limitarea subiecților care pot declara calea de atac împotriva unei hotărâri judecătorești la părțile aflate în proces nu reprezintă o încălcare a dreptului constituțional privind accesul liber la justiție, întrucât judecata în căile de atac nu se poate desfășura decât în limitele cadrului procesual stabilit în fața primei instanțe și, în mod similar, în căile extraordinare de atac nu pot participa decât cei care au fost parte în litigiul inițial. Chiar dacă legea prevede și excepții de la regula stipulată în art. 458 din Codul de procedură civilă, recunoscând dreptul de a formula cale de atac și în favoarea unor persoane care nu au participat la judecata în fond, cum sunt dobânditorii cu titlu particular, creditorii chirografari (art. 1.560 din Codul civil) sau procurorul, în cazurile prevăzute de art. 92 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și în materia procedurii necontencioase judiciare [art. 534 alin. (4) din Codul de procedură civilă], aceasta nu determină o veritabilă schimbare a cadrului procesual. … 18.Distinct de cele mai sus menționate, Curtea Constituțională constată că prin Decizia nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 octombrie 2008, instanța supremă, deliberând asupra recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la calitatea procesuală pasivă a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară în plângerile de carte funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, a reținut că în cauzele ce au ca obiect plângeri privind cartea funciară procedura aplicabilă nu este una contencioasă. S-a învederat, de asemenea, că în cauzele care au ca obiect plângeri formulate împotriva încheierilor de carte funciară instanța trebuie să stabilească doar legalitatea și temeinicia încheierii date în cauză, singurele persoane susceptibile să aibă calitate fiind cele prevăzute de dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, respectiv persoanele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.  … 19.În fine, Curtea Constituțională reține că, așa cum a subliniat Tribunalul Bihor – Secția I civilă în actul de sesizare, în practica judiciară se pot ivi situații în care, deși o hotărâre judecătorească nu ar putea să producă efecte față de terți, aceștia trebuie totuși să suporte consecințele unei asemenea hotărâri, deși nu au participat în proces și, prin urmare, nu au avut posibilitatea de a se apăra în cadrul dosarului în care a fost pronunțată acea hotărâre. O asemenea situație o reprezintă hotărârea pronunțată într-un litigiu având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară, care, deși este o procedură necontencioasă, poate fi contradictorie, caz în care citarea persoanelor împotriva cărora urmează să se înscrie un drept în cartea funciară este obligatorie. Or, din această perspectivă, Curtea apreciază că o atare problemă ține de modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, competente să soluționeze litigiul, și nu implică aspecte de neconstituționalitate intrinsecă a reglementării criticate din Codul de procedură civilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorica Luca, Ionuț Bogdan Luca, Traian Mester și Lavinia Eugenia Mester în Dosarul nr. 1.949/271/2018* al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 458 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește