DECIZIA nr. 46 din 22 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din cap. II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Grigore-Florin Popescu în Dosarul nr. 31.365/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 752D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece aspectele criticate constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii, în speță a noțiunii de „domiciliu“. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 11.700 din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 31.365/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din cap. II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Grigore-Florin Popescu, în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect principal pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâților la plata indemnizației de mutare, corespunzătoare chemării în rândul cadrelor militare în activitate, la data de 22 august 2013, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, indemnizație egală cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază cuvenit pentru noua funcție în care este încadrat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece, „în situația în care s-ar interpreta în sensul că acordarea către personalul militar a indemnizației de mutare este condiționată de schimbarea domiciliului, titularul dreptului la indemnizația amintită ar fi obligat să își schimbe domiciliul pentru a putea beneficia de dreptul său.“ Or, conform art. 25 alin. (2) din Constituție, oricărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra și de a reveni în țară. În același sens sunt și prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, care prevăd că cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege (cum ar fi cazul minorilor, al interzișilor judecătorești etc.). Autorul excepției mai arată că „dispoziția legală criticată prin excepția de neconstituționalitate nici nu are aplicabilitate, întrucât, în situația în care și-ar fi schimbat domiciliul în municipiul București, ar fi lipsit de consistență ipoteza normei care îi acordă dreptul la indemnizația de mutare“. Astfel, trebuia să facă dovada că a fost chemat în rândul cadrelor militare în activitate în altă localitate decât cea de domiciliu. Or, dacă ar fi avut domiciliul în București la data cererii de acordare a indemnizației de mutare, nu mai putea face dovada că anterior, la data chemării în rândul cadrelor militare în activitate, ar fi avut domiciliul în municipiul Timișoara, întrucât actul de identitate precedent nu ar mai fi fost în posesia lui. Nu în ultimul rând, se subliniază că, potrivit art. 59 din Codul civil, dreptul la domiciliu este unul dintre atributele de identificare ale persoanei fizice, alături de dreptul la nume, reședință și stare civilă. Prin urmare, obligarea la schimbarea domiciliului în vederea valorificării unui drept echivalează cu obligarea la modificarea unuia dintre atributele de identificare ale persoanei fizice. Așa cum, de exemplu, nu poate fi obligat să își schimbe numele, tot așa nu poate fi obligat să își schimbe domiciliul. … 6.Cât privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, autorul excepției susține că persoane (chemate în rândul cadrelor militare în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu) care se află în aceeași situație sau în situații similare (și-au schimbat domiciliul în noua localitate ori și-au stabilit reședința în aceasta) au parte de un regim distinct în privința acordării indemnizației de mutare, în funcție de unicul criteriu al manifestării de voință a titularului, în sensul optării sau nu pentru schimbarea domiciliului. Astfel, există posibilitatea ca persoane chemate în rândul cadrelor militare în activitate în aceeași localitate, alta decât cea de domiciliu pentru fiecare dintre cei în cauză, să fie tratate diferit, respectiv celor care și-au schimbat domiciliul în noua localitate să li se acorde indemnizația de mutare, iar celor care, deși s-au mutat efectiv și, eventual, și-au stabilit reședința în noua localitate să nu li se acorde indemnizația. Așadar, dispozițiile de lege criticate creează o vădită inegalitate de tratament între persoane aflate în situații identice sau similare, inegalitate nejustificată în mod obiectiv și rezonabil, contrară principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 7.În final, se susține că această îngrădire este neconstituțională, nefiind îndeplinite condițiile restrictive stabilite de art. 53 din Constituție, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 482 din 9 noiembrie 2004. … 8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 25 alin. (2) din Constituție, deoarece, chiar dacă dreptul la indemnizația de mutare ar fi condiționat de schimbarea domiciliului, reclamantul s-ar afla în situația de a-și schimba domiciliul într-o altă localitate, nefiind în situația de a nu mai avea pe viitor un domiciliu într-o altă localitate din țară. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece „o regulă privind momentul în care un anumit drept ar putea fi acordat s-ar aplica fără discriminare, pentru orice titular al dreptului în cauză, legiuitorul având posibilitatea de a stabili condițiile de acordare a drepturilor reglementate, în funcție de scopurile urmărite la momentul legiferării“.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile de lege criticate stabilesc un beneficiu pentru persoanele vizate, care, fiind mutate în interes de serviciu sau transferate, își schimbă domiciliul în localitatea unde urmează să își desfășoare activitatea, situație în care beneficiază de indemnizația de mutare. Prin urmare, din nicio dispoziție de lege nu rezultă obligația persoanei în cauză de a-și schimba domiciliul, obligație care ar constitui o încălcare a art. 25 alin. (2) din Constituție, ci doar faptul că legiuitorul a înțeles să ofere beneficiul indemnizației de mutare doar celor care fac acest demers, în considerarea faptului că o astfel de schimbare angrenează automat anumite cheltuieli și presupune anumite eforturi. De asemenea, nu se poate reține nici încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, câtă vreme indemnizația de mutare este un beneficiu acordat de legiuitor „pentru a compensa efortul celor care decid să facă demersurile legale pentru schimbarea domiciliului în localitatea în care au fost mutați în interesul serviciului sau transferați și nu pentru a recompensa activitatea prestată, situație în care ne-am fi aflat în ipoteza unei discriminări“. Or, în cazul de față, este identificată expres categoria beneficiarilor indemnizației respective, și anume cei care procedează la schimbarea domiciliului, iar regula este aplicată în aceleași condiții pentru toți cei aflați în această ipoteză. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) din cap. II al anexei nr. VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, având următorul cuprins: „Indemnizația de mutare prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare în luna schimbării domiciliului.“ Dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. a) la care se referă dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, mutați sau transferați, în interes de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, individual ori împreună cu unitatea sau subunitatea, au dreptul la: a) o indemnizație de mutare egală cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază cuvenită/cuvenit pentru noile funcții în care au fost încadrați;“ … 14.Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâților la plata indemnizației de mutare, prevăzute de dispozițiile de lege criticate. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 25 alin. (2), potrivit căruia „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra și de a reveni în țară“, și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din secțiunea a 3a: „Drepturi specifice activității desfășurate în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională“ a cap. II: „Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională“ din anexa nr. VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 și reglementează dreptul la o indemnizație de mutare pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, mutați sau transferați, în interes de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, „în luna schimbării domiciliului“. … 17.Autorul excepției, în calitate de magistrat militar, care își desfășoară activitatea în altă localitate decât cea în care are domiciliul, susține că textul de lege criticat este neconstituțional, „în situația în care s-ar interpreta în sensul că acordarea către personalul militar a indemnizației de mutare este condiționată de schimbarea domiciliului“, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, iar nu de simpla schimbare de fapt a domiciliului. … 18.Or, Curtea constată că această susținere nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textului de lege criticat, ci o chestiune de interpretare și aplicare a legii la cazul dedus judecății, ceea ce intră în competența instanțelor judecătorești. De altfel, în cauză, instanța care a sesizat Curtea Constituțională a interpretat textul de lege criticat în sensul că „legiuitorul nu a condiționat acordarea acestui drept de stabilirea domiciliului legal, situație în care ar fi fost posibilă aplicarea dispozițiilor mai stricte prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, ci de stabilirea domiciliului, în sensul de locuință statornică a beneficiarului dreptului, în localitatea în care urma a-și desfășura activitatea“. … 19.Având în vedere acestea, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate vizează o problemă de interpretare și aplicare a legii, iar nu o problemă de constituționalitate a textului de lege criticat și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din cap. II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Grigore-Florin Popescu în Dosarul nr. 31.365/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește