DECIZIA nr. 458 din 25 octombrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Aurel Cristurean în Dosarul nr. 1.461/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.774D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 72 din 24 februarie 2022. Arată că drepturile bănești la care se referă textul de lege criticat nu constituie drepturi fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să stabilească cu privire la condițiile de acordare a acestora, fără a fi ținut de respectarea condițiilor impuse de art. 53 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.461/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Aurel Cristurean în cadrul recursului formulat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Hunedoara într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la drepturi bănești reprezentând indemnizația acordată cu prilejul ieșirii la pensie. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin (3) și (5), întrucât reglementează „o normă care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare și nici nu se referă expres la acea dispoziție“. În susținerea acestei critici, arată că Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a reglementat salarizarea personalului bugetar, art. 7 din această lege prevăzând aplicarea ei etapizată, prin legi anuale de salarizare. Astfel, între anii 2010 și 2017 au fost adoptate ordonanțe de urgență anuale prin care s-a dispus, pentru o perioadă limitată pe durata unui an calendaristic, neacordarea ajutoarelor salariale suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din lege. Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că actele normative anuale vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor, în sensul suspendării lor, și nu existența acestui drept. … 6.La data de 1 iulie 2017, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 din noua lege-cadru a salarizării, Legea-cadru nr. 153/2017, odată cu actele normative anuale de suspendare. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative nu a fost abrogată în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, dar efectele juridice nu se mai pot produce ca urmare a abrogării actului normativ care prevedea norma suspendată. … 7.Noua lege-cadru a salarizării nu mai prevede vreun drept de natura celor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din vechiul act normativ. … 8.La data de 28 decembrie 2018 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, din nota de fundamentare a acestui act normativ rezultând necesitatea adoptării sale „drept urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017“. Această ordonanță de urgență are caracterul unei legi speciale față de noua lege-cadru a salarizării. … 9.Art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 dispune că în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Acest articol de lege nu cuprinde vreo mențiune în sensul că se referă la ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017. … 10.Art. 58 alin. (1) și art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și elaborarea actelor normative consacră principiul conform căruia suspendarea dispozițiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenței acestuia, dar nu poate supraviețui normei pe care o suspendă. … 11.Art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoaște abrogarea și în cazul normelor suspendate, dar din momentul abrogării actului încetează suspendarea efectelor acestuia. … 12.Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012 impune respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 și constată că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. În același sens sunt și deciziile Curții Constituționale nr. 654 din 17 octombrie 2017, nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 și nr. 103 din 26 martie 2002. … 13.Totodată, principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestuia. În acest sens sunt hotărârile pronunțate în cauzele Marks împotriva Belgiei sau Păduraru împotriva României. … 14.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 170 din 19 martie 2015 și Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015. … 15.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 16.Avocatul Poporului, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, amintește Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015 și Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, dispoziții care au următorul conținut: „(1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ … 20.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, Curtea a constatat că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 20). … 22.Instanța constituțională a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statul este cel în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). … 23.Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 22). … 24.De asemenea, Curtea a precizat că acțiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). … 25.În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și stabilirea „modalității în care mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017“, instanța supremă a statuat că „rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și că „nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Cristurean în Dosarul nr. 1.461/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește