DECIZIA nr. 456 din 25 octombrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, excepție ridicată de Adrian Pîrva în Dosarul nr. 5.097/63/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 308D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, prin textul criticat, legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, semnificația sintagmei criticate putând fi în mod rezonabil percepută și înțeleasă de către destinatarii normei. Aplicarea normei se analizează în funcție de circumstanțele concrete, caracteristice fiecărei situații de fapt în parte. Totodată, motivele invocate de autorul excepției privesc mai degrabă aplicarea legii, și nu constituționalitatea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.097/63/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Excepția a fost ridicată de Adrian Pîrva într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unei dispoziții prin care a fost soluționată pe cale administrativă o contestație, precum și a unei decizii de impunere emise de Primăria Municipiului Craiova – Direcția taxe și impozite. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate rezidă în faptul că, în temeiul acestora, unei persoane de bună-credință, care achiziționează un apartament despre care cunoaște că este liber de sarcini, liber de datorii, pentru care plătește un preț supraevaluat, i se poate impune o datorie ce nu îi aparține ei, ci fostului proprietar. … 6.Se apreciază că, indirect, prin lipsa de previzibilitate a textului criticat, cumpărătorului i se încalcă și dreptul la informație, prevăzut de art. 31 din Constituție, îngrădindu-se dreptul la libera alegere a persoanei care intenționează să cumpere un bun, întrucât aceasta achiziționează bunul în virtutea informațiilor pe care le deține la momentul achiziției, nu a informațiilor pe care le dobândește ulterior cumpărării, informații ce în speța în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate se referă la datorii. … 7.Mai mult, lipsa de previzibilitate a textului legal criticat creează o stare de insecuritate juridică și, prin extensie, atunci când textul conține dispoziții financiar-fiscale, creează și o stare de insecuritate economică. În plus, lipsa de claritate a normei poate crea confuzie cu privire la identitatea adevăratului beneficiar al serviciilor, care nu este noul proprietar al apartamentului, ci vechiul proprietar al apartamentului, deși textul criticat creează o falsă aparență că beneficiul i-ar profita noului proprietar, ceea ce nu este corect. Se menționează că beneficiul fusese obținut pentru vechiul proprietar, nu pentru noul proprietar, întrucât noul proprietar a plătit prețul în considerarea beneficiilor care fuseseră obținute pentru fostul proprietar. … 8.Se afirmă că, în speță, chiar dacă ar fi apelat la opinia unui specialist, autorul excepției nu ar fi putut să anticipeze faptul că, în baza unui text de lege neclar și lipsit de previzibilitate, i se va stabili o datorie (aferentă unui serviciu) pentru care a plătit deja prin prețul achiziției. … 9.Se apreciază că, pentru a se afla în prezența unui text de lege previzibil, care să concorde cu alte acte normative și dacă dreptul la informație ar fi unul efectiv, concret, și nu iluzoriu, cumpărătorul ar trebui să aibă posibilitatea să cunoască la momentul achiziționării unui bun starea acestuia, precum și ce debite anterioare există cu privire la bun. … 10.Se arată că dreptul intern trebuie să ofere protecție împotriva atingerilor arbitrare ale puterii publice asupra drepturilor fundamentale garantate prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Atunci când este vorba de chestiuni legate de drepturi fundamentale, dacă puterea de apreciere acordată executivului nu ar cunoaște limite, legea ar putea să încalce preeminența dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice consacrate prin convenție (Cauza Malone împotriva Regatului Unit). … 11.Având în vedere toate aceste motive, autorul excepției conchide că, prin lipsa de claritate și previzibilitate, dispozițiile art. 14 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 contravin art. 1 alin. (5) și art. 31 din Constituție. … 12.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, având în vedere jurisprudența constantă, atât a Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța apreciază că, prin textul de lege criticat, legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, deoarece semnificația sintagmei criticate poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei. Instanța reține că aplicarea normei criticate se analizează în funcție de circumstanțele concrete, caracteristice fiecărei situații factuale în parte, motivele invocate de autorul excepției fiind mai degrabă de aplicare a legii, și nu de neconstituționalitate. Cu privire la art. 31 din Constituție, instanța reține că autorul excepției susține că, indirect, prin lipsa de previzibilitate a textului criticat, cumpărătorului i se încalcă și dreptul la informație, însă argumentele în susținerea acestei critici se referă la informațiile pe care un cumpărător ar trebui să le aibă la momentul achiziționării unui bun, argumente care nu se constituie în critici de neconstituționalitate a textului legal raportat la dispozițiile Constituției. Ca atare, stabilirea în concret a domeniului de incidență al prevederii legale criticate constituie un aspect care excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanței judecătorești. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 14 iulie 2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Sumele avansate în condițiile legii de către autoritățile administrației publice locale pentru asigurarea cotei de contribuție proprie a proprietarilor/asociațiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenție la blocurile de locuințe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar.“ … 17.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa privind calitatea legii, și ale art. 31 privind dreptul la informație. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit art. 1 alin. (1) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, actul normativ stabilește lucrările de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe construite după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005, precum și etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanțare a acestora și obligațiile și răspunderile autorităților administrației publice și asociațiilor de proprietari, având drept scop creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, respectiv reducerea consumurilor energetice pentru încălzirea apartamentelor, în condițiile asigurării și menținerii climatului termic interior, precum și ameliorarea aspectului urbanistic al localităților. Creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe are drept scop reducerea consumurilor energetice din surse convenționale, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și introducerea, după caz, a unor surse alternative de producere a energiei. … 19.De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, finanțarea executării lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4 din același act normativ (care reglementează lucrările de intervenție/ activitățile pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, eligibile în sensul ordonanței de urgență) se asigură astfel: 60% din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene; 40% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale și/sau din alte surse legal constituite, precum și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari și/sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuție proprie a autorităților administrației publice locale se stabilește pe baza unor criterii socioeconomice, în limita unei cote de maximum 30% din valoarea executării lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4, și se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale, respectiv hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, după caz. Cota de contribuție a asociației de proprietari nu poate fi mai mică de 10% din valoarea executării lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4 și se asigură de către aceasta pe durata executării lucrărilor de intervenție, în baza situațiilor de lucrări. … 20.Din analiza dispozițiilor criticate, Curtea reține că acestea stabilesc că, în ipoteza înstrăinării unui apartament, sumele avansate în condițiile legii de către autoritățile administrației publice locale pentru asigurarea cotei de contribuție proprie a proprietarilor/asociațiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenție la blocurile de locuințe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar. … 21.Referitor la critica de neconstituționalitate a autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 22.Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, sumele avansate în condițiile legii de către autoritățile administrației publice locale pentru asigurarea cotei de contribuție proprie a proprietarilor/ asociațiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenție la blocurile de locuințe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar. Așadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. … 23.Având în vedere cele anterior menționate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, așa încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 24.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 31 din Constituție privind dreptul la informație, Curtea reține că acestea stabilesc că nu poate fi îngrădit dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public, iar autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor, astfel încât nu sunt incidente în cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Pîrva în Dosarul nr. 5.097/63/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește