DECIZIA nr. 454 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Mihai Țibuleac în Dosarul nr. 20.486/4/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.953D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Cu privire la dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, se susține că autorul excepției, practic, solicită constatarea neconstituționalității dispoziției legale anterior menționate ca urmare a comparării acesteia cu prevederile art. 18^1 din Codul penal din 1969. Se arată că, în viziunea autorului excepției, pentru individualizarea pedepsei de către judecător nu este suficientă constatarea că faptele nu aduc atingere unei valori sociale, aceste fapte trebuind să prezinte o anumită gravitate. Se arată că examinarea comparativă a celor două dispoziții legale anterior menționate nu este de competența Curții Constituționale. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, este invocată jurisprudența constantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 255 din 5 mai 2022 și nr. 512 din 30 iunie 2020.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.486/4/2017, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Mihai Țibuleac într-o cauză având ca obiect soluționarea unor apeluri formulate împotriva unei sentințe penale prin care, printre altele, autorul excepției a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de contrabandă prevăzute la art. 270 alin. (3) și art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, care reglementează instituția renunțării la aplicarea pedepsei, nu asigură efectele juridice ale prevederilor art. 18^1 din Codul penal din 1969, încălcând principiul ultimo ratio în materie penală, întrucât, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite de legea penală, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate sau de gravitate. Se arată că, potrivit textului criticat, incidența instituției renunțării la aplicarea pedepsei este condiționată nu doar de constatarea unei gravități reduse a faptelor săvârșite, ci și de numeroase alte cerințe suplimentare, printre care se numără și limita de cel mult 5 ani a pedepsei cu închisoarea prevăzute pentru fapta comisă. Se susține că, astfel reglementată, renunțarea la aplicarea pedepsei nu răspunde necesității de a nu fi trase la răspundere penală persoanele ale căror fapte nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.  … 6.În ceea ce privește prevederile art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, se susține, în esență, că acestea sunt neconstituționale în lipsa reglementării unui prag valoric dincolo de care faptele de contrabandă pe care le reglementează să constituie infracțiuni. Se arată că, în cazul în care o persoană comite o astfel de infracțiune de contrabandă având ca obiect material o cantitate mică de bunuri (spre exemplu, țigări), iar procurorul nu renunță la urmărirea penală și emite o soluție de trimitere în judecată, nu există un alt mijloc procesual prin care judecătorul să poată exclude respectiva faptă din sfera ilicitului penal.  … 7.Se susține că, din practica organelor judiciare din ultimii ani, se observă că, în lipsa unui prag valoric în cazul infracțiunilor reglementate prin textele criticate, numeroase persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de contrabandă derizorii, dându-se drept exemple cazurile a doi inculpați care au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de contrabandă având ca obiect material 10 sau chiar 2 pachete de țigări. … 8.Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este admisibilă prin raportare la condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dar că, în susținerea acesteia, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, autorul excepției fiind nemulțumit, pe de o parte, de modul de stabilire de către instanța de judecată a pericolului concret al faptelor pe care le-a comis și de individualizare a pedepselor, iar, pe de altă parte, de modalitatea de reglementare a normelor de incriminare criticate.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Având în vedere structura art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, care, la data invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, aveau următorul cuprins: – Art. 80 alin. (2) lit. d): „(2) Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă: […] d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani.“; … – Art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006: „Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.“; … – Art. 274 din Legea nr. 86/2006: „Faptele prevăzute la art. 270-273, săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.“ …  … 13.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022. … 15.Prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, Curtea a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în redactarea acestora de la data invocării prezentei excepții, sunt neconstituționale. … 16.Având în vedere că, în prezenta cauză, Curtea a fost sesizată prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.486/4/2017 de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, anterior pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 și anterior datei publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, iar, conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. Așadar, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 va produce efecte și în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.  … 17.În ceea ce privește dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, paragrafele 13-16, Curtea a reținut că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 113 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020. În motivarea soluției sale, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal considerentele Deciziei nr. 407 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 28 iulie 2016, și ale Deciziei nr. 721 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, prin care instanța de control constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că normele penale care reglementează condițiile renunțării la aplicarea pedepsei în ipoteza în care infractorul a mai suferit anterior o condamnare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 18.Curtea a reținut, cu privire la instituția renunțării la aplicarea pedepsei, că aceasta este o instituție nouă, care nu are corespondent în Codul penal anterior și care constă în facultatea recunoscută instanței de judecată de a renunța definitiv la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, pentru resocializarea căreia – ținând seama de gravitatea infracțiunii, de persoana infractorului și de conduita avută de acesta anterior și ulterior comiterii faptei – este suficientă aplicarea unui avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei pedepse, fiind suficiente constatarea faptelor și atenționarea infractorului cu privire la conduita viitoare. Curtea a observat totodată că prevederi similare se regăseau în art. 18^1 din Codul penal din 1969, ce aveau drept rațiune nepedepsirea infractorului pentru lipsa pericolului social concret al faptei, în condițiile atingerii minime a valorilor apărate prin lege. Curtea a observat însă că, pentru a se renunța la aplicarea pedepsei, Codul penal actual reglementează, în art. 80, noi criterii cu privire la fapta și la persoana infractorului. Așadar, în vechiul Cod penal, fapta care nu prezenta pericolul social al unei infracțiuni nu constituia infracțiune, pe când în noul Cod penal, cu privire la faptă, deși aceasta este infracțiune, s-ar putea renunța la aplicarea pedepsei, această din urmă operațiune fiind la latitudinea instanței de judecată care va dispune în condițiile prevăzute de art. 80 din Codul penal. … 19.Curtea a reținut, de asemenea, că, pentru ca instanța să poată dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, trebuie să fie întrunite condițiile pozitive referitoare la gravitatea redusă a infracțiunii și la conduita infractorului, reglementate în art. 80 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, renunțarea la aplicarea pedepsei nefiind un drept al infractorului, ci o facultate a instanței de judecată, care apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea cu privire la persoana acestuia. Curtea a reținut, totodată, că renunțarea la aplicarea pedepsei nu este exclusiv o exprimare a voinței instanței de judecată, actualul Cod penal stabilind, de asemenea, în art. 80 alin. (2), condiții negative cu privire la persoana infractorului sau cu privire la limita maximă specială a pedepsei pentru care se poate aplica, față de prevederile art. 18^1 din Codul penal din 1969, care țineau seama doar de gradul de pericol social concret al faptei, așadar de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care s-a săvârșit fapta, de urmarea produsă ori care s-ar fi putut produce, toate aceste din urmă criterii ce țineau de pericolul social al faptei fiind apreciate de instanță. Așadar, Curtea a reținut că art. 80 alin. (2) lit. a)-d) din Codul penal reglementează situațiile în prezența cărora instanța nu poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, acestea fiind condiții ce țin de persoana infractorului, precum și de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită. Una dintre condițiile negative referitoare la conduita infractorului anterioară săvârșirii faptei este reglementată în art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, care stabilește că nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 42 lit. a) – faptele nu mai sunt prevăzute de legea penală și lit. b) – infracțiunile amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare. … 20.În raport cu cele reținute în motivarea soluției de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, Curtea a constatat, în esență, că legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât norma penală în vigoare răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării.  … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței anterior menționate, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Referitor la dispozițiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, care fac trimitere la prevederile art. 270 din aceeași lege, Curtea reține că, întrucât viciul de neconstituționalitate a prevederilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României a fost înlăturat de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, nu mai subzistă critica de neconstituționalitate formulată în privința acestora, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Mihai Țibuleac în Dosarul nr. 20.486/4/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.  … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.  … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește