DECIZIA nr. 453 din 29 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 20 august 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 10REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 10REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 16REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 76 09/02/2021
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 42 19/01/2021
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 17 14/01/2021
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 739 01/06/2010
ART. 19REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 76 09/02/2021
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 861 28/11/2006
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 25REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 25REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 76 09/02/2021
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Claudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în raport de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 69/15.10.2018“, excepție ridicată de Petru Ungureanu în Dosarul nr. 528/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.187D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.188-1.191D/2019, nr. 1.193D/2019, nr. 1.397D/2019, nr. 1.398D/2019, nr. 1.434D/2019 și nr. 1.435D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Gheorghe Cardoș, Constantin Răucescu, Deak Csaba, Constantin Palaghiu, Nuțu Calotă, Nicolae Șoica, Constantin Alecsa, Mihai Szechei și Sorin Ioan Ciocan în dosarele nr. 426/97/2018, nr. 662/97/2018, nr. 416/97/2018, nr. 601/97/2018, nr. 455/97/2018, nr. 457/97/2018, nr. 917/97/2018, nr. 1.808/97/2018 și nr. 1.057/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.188-1.191D/2019, nr. 1.193D/2019, nr. 1.397D/2019, nr. 1.398D/2019, nr. 1.434D/2019 și nr. 1.435D/2019 la Dosarul nr. 1.187D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Menționează că interpretarea dată textului de lege criticat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, este constituțională din perspectiva criticilor raportate la art. 1 alin. (5),art. 15 și 16 din Legea fundamentală, întrucât aceasta este clară, se aplică pentru viitor, nu privește venituri ce ar fi trebuit valorificate la un moment anterior acordării lor și, totodată, se aplică tuturor persoanelor din aceeași categorie, în funcție de beneficiul legal stabilit în favoarea fiecăreia dintre acestea.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 4 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 426/97/2018, nr. 662/97/2018, nr. 455/97/2018, prin încheierile din 18 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 528/97/2018, nr. 416/97/2018 și nr. 601/97/2018 și prin încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 457/97/2018, nr. 917/97/2018, nr. 1.808/97/2018 și nr. 1.057/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în raport de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 69/15.10.2018“. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Gheorghe Cardoș, Constantin Răucescu, Nuță Calotă, Petru Ungureanu, Deak Csaba, Constantin Palaghiu, Nicolae Șoica, Constantin Alecsa, Mihai Szechei și, respectiv, de Sorin Ioan Ciocan în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, conform căreia sintagma „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, realizează o discriminare, contrară art. 16 din Constituție, între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011, care au lucrat în condiții speciale, beneficiază atât de un stagiu de cotizare de 20 de ani, cât și de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% față de persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel că au pensii mai mari.9.De asemenea, autorii excepției susțin că este încălcat și art. 47 alin. (2) din Constituție, sens în care invocă Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, prin care Curtea Constituțională a arătat că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie, în această perioadă, la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile plătite de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. Deși sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale, ele îndreptățesc persoana care a realizat venituri și care a plătit contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieții.10.Totodată, autorii excepției arată că este încălcat și art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece conținutul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior – respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011.11.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns în mod explicit tuturor problematicilor ridicate prin criticile de neconstituționalitate formulate în aceste cauze. În dosarele nr. 1.397D/2019 și nr. 1.398D/2019, instanța opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate.12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost indicat prin încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, „în raport de dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 69/15.10.2018“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Din motivarea excepțiilor de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.16.Dispozițiile art. 169^1 au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Prevederile art. 169^1 alin. (3), criticate în cauză, au următorul conținut: „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“17.Potrivit interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, cuprinsă la art. 169^1 alin. (3), se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.18.Normele constituționale invocate în motivarea excepțiilor sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și ale art. 108 alin. (2), potrivit cărora hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor.19.Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. Curtea a stabilit conformitatea acestora în raport cu normele constituționale invocate și în prezenta cauză, de exemplu, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021.20.Prin Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, precitată, Curtea a examinat și a respins, ca neîntemeiate, critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezentele cauze, respectiv prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 108 alin. (2) din Constituție.21.Astfel, cu referire la pretinsa discriminare a persoanelor pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 în raport cu cele pensionate după această dată, Curtea a subliniat că, în acord cu jurisprudența sa constantă, nu pot fi aplicate tratamente juridice identice unor persoane pensionate sub imperiul unor acte normative distincte. Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Aceasta deoarece data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).22.Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, care consacră dreptul la pensie, Curtea, în esență, a reținut că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).23.Pe de altă parte, aceleași norme constituționale ale art. 47 alin. (2), invocate, garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. Curtea a stabilit, în jurisprudența sa, că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, corelativ cu obligația legală a acestuia de a contribui la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Prin urmare, statul are obligația ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Statul are, așadar, această obligație pozitivă, dar și una negativă, de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).24.Față de aceste considerente de principiu, Curtea a constatat, prin jurisprudența sa referitoare la dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, că dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din aceeași lege garantează în mod expres menținerea aceluiași cuantum al pensiei avut anterior recalculării, stabilind că „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legiuitorul a reglementat o garanție astfel încât schimbarea elementelor în funcție de care a fost calculat cuantumul la pensie să nu afecteze, în concret, dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.25.Cât privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, aceasta a fost respinsă, Curtea reiterând, în acest sens, jurisprudența sa prin care a reținut că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“ (a se vedea Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, precitată, paragraful 64).26.Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente de noutate față de soluția pronunțată prin Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, mai sus referită, Curtea constată că, pentru aceleași argumente aplicabile mutatis mutandis, prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petru Ungureanu, Gheorghe Cardoș, Constantin Răucescu, Deak Csaba, Constantin Palaghiu, Nuță Calotă, Nicolae Șoica, Constantin Alecsa, Mihai Szechei și, respectiv, de Sorin Ioan Ciocan în dosarele nr. 528/97/2018, nr. 426/97/2018, nr. 662/97/2018, nr. 416/97/2018, nr. 601/97/2018, nr. 455/97/2018, nr. 457/97/2018, nr. 917/97/2018, nr. 1.808/97/2018 și, respectiv, nr. 1.057/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x