DECIZIA nr. 453 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ortansa Mirela Manea în Dosarul nr. 2.072/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.895D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei au fost depuse note scrise prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției și că soluția legislativă criticată reprezintă voința legiuitorului, care a stabilit că aceasta este de imediată aplicare și că organul legislativ este cel care stabilește cărui principiu de drept îi este acordată prioritate în reglementare. Se arată că prescripția executării pedepsei este reglementată ca o modalitate de stingere a dreptului statului de a pune în executare o pedeapsă stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă și, în mod corelativ, a obligației persoanei condamnate de a se supune măsurii, având așadar un caracter de renunțare anticipată. Se susține că dispozițiile legale criticate constituie o completare a cazurilor de întrerupere a cursului prescripției executării în situația în care persoana condamnată părăsește teritoriul României. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.072/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ortansa Mirela Manea într-o cauză având ca obiect intervenirea unei legi penale mai favorabile. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit combinarea prevederilor din legi succesive în aplicarea legii penale mai favorabile privind stabilirea termenului prescripției executării pedepsei. Concret, autoarea invocă aspecte referitoare la maniera de soluționare a cauzei penale în care a fost invocată prezenta excepție și susține că este contrară dispozițiilor constituționale invocate în prezenta cauză coroborarea prevederilor legale criticate cu cele ale art. 162 din Codul penal, întrucât prin această operațiune juridică se creează, pe cale judiciară, o a treia lege, mai severă în privința cauzelor de întrerupere a prescripției executării pedepsei. Se susține, totodată, că o astfel de interpretare încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive. … 7.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că autoarea excepției de neconstituționalitate nu se află în situația necesității analizei aplicării unor legi penale succesive. Se face trimitere la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 110 din 1 februarie 2011 și nr. 511 din 12 decembrie 2013. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, care au următorul cuprins: „Depunerea cererii de extrădare întrerupe prescripția neîmplinită anterior.“ … 13.Se susține că textele legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la statul de drept, ale art. 15 cu privire la universalitate și la principiul neretroactivității legii și ale art. 61 referitoare la rolul și structura Parlamentului. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prescripția executării pedepsei reprezintă, în esență, o formă de sancționare a organelor statului constând în decăderea acestora din dreptul de a pune în executare pedepsele principale, cu excepția celor a căror executare este prevăzută a fi imprescriptibilă prin dispozițiile Codului penal, ca urmare a imposibilității asigurării executării respectivelor pedepse în termenele expres reglementate de legiuitor drept termene de prescripție a executării pedepselor. … 15.În Codul penal în vigoare, instituția prescripției executării pedepsei este reglementată la art. 161-164, articole ce prevăd succesiv prescripția executării pedepsei, termenele de prescripție a executării pedepsei, întreruperea cursului prescripției executării pedepsei și, respectiv, suspendarea cursului prescripției executării pedepsei. … 16.În acest context, art. 163 din Codul penal reglementează regulile generale referitoare la întreruperea cursului prescripției executării pedepsei, constituind legea generală în materia analizată. Aceasta este obligatoriu a fi coroborată cu dispoziții legale cu caracter special ce reglementează prescripția executării pedepsei în situații particulare, în cazurile în care există astfel de norme juridice speciale, iar acestea sunt în vigoare și aplicabile. Într-o astfel de ipoteză urmează să se acorde prevalență principiului potrivit căruia, atunci când legea specială derogă de la legea generală, legea specială este cea care se aplică cu prioritate, aceasta fiind de strictă aplicare în ipoteza pe care o reglementează (specialia generalibus derogant). … 17.O astfel de normă juridică procesual penală cu caracter special este și cea prevăzută la art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, ce reglementează întreruperea cursului prescripției răspunderii penale și a executării pedepsei în ipoteza în care făptuitorul, respectiv persoana condamnată se află pe teritoriul unui alt stat, fiind necesară extrădarea sa în vederea tragerii la răspundere penală sau a executării pedepsei. … 18.Dintre acestea, ipoteza invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate este cea a prescripției executării pedepsei. Cu privire la această ipoteză, textul criticat instituie regula specială care prevede întreruperea cursului prescripției executării pedepsei prin depunerea cererii de extrădare. Această regulă, prevăzută la art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, întrucât are un caracter special, se va aplica cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 163 din Codul penal ce reglementează regulile generale în materia supusă analizei, de la data intrării sale în vigoare, în acele cauze în care aplicabilitatea sa este stabilită de către instanțe de judecată competente. … 19.O astfel de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate nu presupune însă aplicarea unei lex tertia, astfel cum susține autoarea excepției, ci constituie consecința directă a principiilor de drept referitoare la interpretarea și aplicarea normelor juridice mai sus menționate. … 20.Aceste chestiuni nu reprezintă însă aspecte de constituționalitate a textului criticat, ci operațiuni specifice procesului de interpretare și aplicare a legii, care este de competența exclusivă a organelor judiciare, excedând sferei atribuțiilor instanței de contencios constituțional. În acest sens, dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 prevăd următoarele: „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (…)“. Potrivit unei jurisprudențe constante a instanței de contencios constituțional, „a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, Decizia nr. 62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021). … 21.Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 este inadmisibilă. … 22.De altfel, autoarea prezentei excepții a invocat o excepție de neconstituționalitate similară în Dosarul nr. 9.675/301/2018 al Tribunalului București – Secția I penală, excepție care a format obiectul Dosarului nr. 839D/2019 al Curții Constituționale și care a fost soluționată de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 299 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 11 iunie 2021, fiind respinsă, ca inadmisibilă. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ortansa Mirela Manea în Dosarul nr. 2.072/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește