DECIZIA nr. 453 din 11 iulie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ibraim Narcis în Dosarul nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.794D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că autoarea excepției solicită, în realitate, modificarea dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel încât și alte proceduri judiciare să poată fi redeschise în cazul soluționării în lipsa persoanei vizate, cum ar fi revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, procedură care privește ultima fază a procesului penal, astfel că nu pune în discuție existența unei acuzații în materie penală. Totodată, arată că, așa cum reține instanța învestită cu soluționarea litigiului, autoarea excepției nu se află în ipoteza textului de lege criticat, întrucât a fost prezentă și a dat declarație în cauză, nefiind lipsă de procedură, așa cum susține aceasta. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 593 din 7 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 41/118/2017/a1, Judecătoria Constanța – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ibraim Narcis cu ocazia soluționării unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât nu prevăd un remediu procesual în cazul revocării – cu încălcarea procedurii de desfășurare a judecății, și anume în lipsa persoanei anterior condamnate – a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. … 6.Judecătoria Constanța – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Consideră că sintagma „proces penal“ din cuprinsul dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală trebuie interpretată în sens larg, și anume de proces în cadrul căruia s-a soluționat o cauză având ca obiect nu numai judecata pe fond și în căi ordinare de atac, ci și în căi extraordinare de atac (contestație în anulare sau revizuire), precum și „cereri de altă natură, formulate, de exemplu, în faza executării“. În continuare, instanța arată că faza de executare a hotărârilor penale este inclusă în noțiunea de proces penal, iar soluțiile pronunțate în această fază pot avea ca urmare îngreunarea situației condamnatului. Prin urmare, inclusiv în aceste momente procesuale trebuie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, în care să se asigure accesul efectiv la o instanță, persoana interesată să fie citată în mod corespunzător și să beneficieze de asistență juridică. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției, pe de o parte, ridică o problemă de interpretare a legii, iar, pe de altă parte, tinde la modificarea textului supus controlului de constituționalitate. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așadar, Curtea Constituțională nu are atribuții de legiferare, iar interpretarea și aplicarea legii în cauzele deduse judecății constituie atribuția instanțelor de judecată, în realizarea funcției lor jurisdicționale, consacrată de prevederile art. 126 alin. (1) din Constituție. … 9.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că reglementarea unor remedii procedurale pentru persoanele condamnate care, din motive neimputabile lor, nu au fost prezente la soluționarea cauzelor privind schimbări în executarea unor hotărâri definitive nu poate fi complinită pe calea controlului de constituționalitate, întrucât Curtea Constituțională și-ar depăși atribuțiile. Legiuitorul, primar sau delegat, este singura autoritate care are competența de a institui asemenea remedii procedurale, menite să asigure dreptul la apărare al persoanelor condamnate, în cauzele privind schimbări în executarea hotărârilor definitive de condamnare. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 pct. 276 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.“ … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. Autoarea excepției a formulat o cerere de redeschidere a cauzei în care s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, susținând, pe de o parte, că „nu a luat cunoștință în niciun mod oficial de existența procesului de contestare a respingerii sesizării de revocare a suspendării“, întrucât „citația la proces nu a ajuns la ea“, iar, pe de altă parte, că „nu a înțeles ce a presupus acel proces“. … 15.Din actele Dosarului nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția penală, Curtea observă că instanța – care a respins, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal, întrucât hotărârea penală definitivă de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei nu poate face obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate – a reținut faptul că „petenta a fost citată și s-a prezentat la judecarea cererii de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a dat declarație în fața instanței de judecată și a beneficiat de apărător din oficiu“ (Sentința penală nr. 518 din 7 aprilie 2017). … 16.Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 466 alin. (2) din Codul de procedură penală, „este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul“. … 17.Curtea observă că, în realitate, autoarea excepției nu a fost judecată în lipsă, având în vedere faptul că nu a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei care s-a finalizat cu revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Or, de esența instituției redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este faptul că aspectul lipsei justificate de la judecarea cauzei trebuie verificat cu privire la întreaga desfășurare a procesului penal, întrucât, altfel, inculpații ar fi încurajați să se sustragă de la faza de judecată, știind că, în cazul în care vor fi prinși, vor putea solicita rejudecarea cauzei. Statul nu poate fi obligat să redeschidă procesul penal și să cheltuiască alte resurse materiale doar pentru că inculpatul, cu bună știință, nu s-a prezentat la judecarea cauzei. Astfel, trebuie ca instanța să verifice cauza contumaciei, iar lipsa inculpatului să nu fie imputabilă acestuia. … 18.Prin urmare, dispozițiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală – care nu permit redeschiderea cauzei penale privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate – nu au legătură cu soluționarea litigiului în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci, mai ales, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13). … 19.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ibraim Narcis în Dosarul nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019.
PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește