DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Nicolae Răzvan Râșnoveanu în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.890D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, prezent personal. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, au fost depuse de către domnul Vasile Botomei două documente amicus curiae prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se susține, în acest sens, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (1) și (2), art. 61, art. 64 alin. (1) și (5), art. 73 lit. h) și art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție, precum și prevederile art. 1, ale art. 7 alin. (1), ale art. 15 alin. (1) -(3) și ale art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se susține că dispozițiile „art. 103 pct. 1 și 2, republicat“ au fost introduse în conținutul art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 în plenul Camerei Deputaților înainte să fi fost primit avizul comisiei juridice, iar proiectul legislativ nu a mai fost trimis la prima Cameră sesizată, respectiv Senatul. Se solicită Curții Constituționale să vizioneze înregistrarea ședinței plenului Camerei Deputaților corespunzătoare pentru a constata acest aspect. Se face trimitere la motivele invocate în scris în susținerea excepției și la argumentele arătate în documentele amicus curiae depuse la dosarul cauzei. Autorul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.  … 5.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 349 din 11 mai 2017, prin care Curtea Constituțională a reținut că instituirea prin lege a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă și la alegerea profesiei, arătându-se că astfel de condiții trebuie îndeplinite potrivit legii și competențelor profesionale. Se susține, de asemenea, că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu contrar acesteia. Se arată că acest drept fundamental este specific exercitării profesiilor liberale și că, astfel cum este garantat prin dispozițiile legale criticate, nu contravine prevederilor Constituției. Se susține că scopul legii a fost tocmai asigurarea asistenței juridice, dar că persoanele care doresc să exercite profesia de avocat sunt datoare să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Se arată că exercitarea profesiei de avocat cu respectarea condițiilor impuse de lege este supusă autorizării, iar acest aspect, împreună cu incriminarea și sancționarea nerespectării condițiilor legale pentru exercitarea acestei profesii, exprimă necesitatea protejării unor valori sociale de o importanță deosebită. Se susține că instituirea prin lege a condițiilor privind exercitarea profesiei de avocat dă eficiență dispozițiilor constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 14 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2, Judecătoria Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Nicolae Răzvan Râșnoveanu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută la art. 348 din Codul penal cu raportare la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, respectiv exercitarea profesiei de avocat. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin principiului separației și echilibrului în stat, prin faptul că acestea încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive. Sunt invocate, în acest sens, deciziile curții Constituționale nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, nr. 6 din 11 noiembrie 1992, nr. 259 din 24 septembrie 2002 și nr. 73 din 4 iunie 1996. … 8.Pentru aceleași motive, se susține că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 acționează retroactiv asupra unor raporturi juridice încheiate, în mod legal, conform legislației în vigoare la data nașterii lor, aspect ce contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2). … 9.Sunt invocate aspecte din rechizitoriul prin care autorul excepției a fost trimis în judecată, dar și din Decizia penală nr. 1.307 din 9 noiembrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, pronunțată în Dosarul nr. 7.079/233/2015, precum și din Decizia penală nr. 462 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 1.771/211/2013, prin care, în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, au fost pronunțate soluții de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Se susține că, în ciuda unor astfel de soluții de achitare, a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii Decizia nr. 15 din 21 septembrie 2015, prin care s-a decis că „Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 Cod penal.“ Pentru acest motiv, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. … 10.Pentru aceleași considerente, se susține că prevederile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă dreptul la asociere. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, care au următorul cuprins: (1)La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(2)De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. … 15.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și la calitatea legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii și ale art. 41 cu privire la muncă și la protecția socială a muncii. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, fiind pronunțate în acest sens mai multe decizii, printre care Decizia nr. 70 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 8 iulie 2022, Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 25 mai 2017, și Decizia nr. 349 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 17.Prin Decizia nr. 70 din 24 februarie 2022, paragrafele 18-23, Curtea a reținut, ținând seama de jurisprudența sa anterioară, că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat, care funcționează după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. … 18.Așa fiind, Curtea a menționat că, potrivit art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, constituirea și funcționarea de barouri în afara acesteia fiind interzise, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. De asemenea, exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică neavând calitatea de avocat înscris într-un barou și în tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. … 19.Curtea a reținut că organizarea avocaților în barouri și a barourilor în Uniunea Națională a Barourilor din România nu contravine normelor din Constituție. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activități ce prezintă interes pentru societate, este firească și necesară, în vederea stabilirii competenței, a mijloacelor și a modului în care se poate exercita această profesie, precum și a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. Prin urmare, normele în baza cărora funcționează Uniunea Națională a Barourilor din România nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. … 20.Totodată, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozițiile cuprinse în art. 40 din Constituție nu sunt nesocotite. Curtea a reținut totodată că, deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și interzicerea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. … 21.Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și care, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv a vieții și integrității fizice și psihice ale persoanei, precum și a intereselor patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare și fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. … 22.Curtea a menționat că în același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 noiembrie 2013, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, Decizia nr. 155 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, sau Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin deciziile mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Răzvan Râșnoveanu în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2 al Judecătoriei Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește