DECIZIA nr. 451 din 29 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 3.022/55/2018/a2 al Judecătoriei Arad – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.017D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.301D/2018, având ca obiect, o excepție de neconstituționalitate identică, excepție ridicată de Maria Mirela Coșoianu în Dosarul nr. 12.193/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală. … 4.La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.301D/2018 la Dosarul nr. 1.017D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.301D/2018 la Dosarul nr. 1.017D/2018, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 423 din 23 iunie 2020. Se arată că autorii excepției de neconstituționalitate critică data de la care se calculează zilele în compensare și sfera destinatarilor acestora; or, stabilirea datei anterior menționate și modul în care se aplică această măsură de compensare este apanajul legiuitorului. Se susține, totodată, că criticile de neconstituționalitate formulate tind la completarea textului criticat, în sensul extinderii soluției legislative pe care acesta o reglementează la soluții pe care legiuitorul nu le-a avut în vedere. În subsidiar, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 293 din 9 iunie 2020. Se arată că zilele considerate executate, conform textului criticat, constituie o cauză de micșorare a pedepsei și că dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 sunt clare, precise și previzibile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea penală din 26 iunie 2018 și Decizia penală nr. 273/CO din 13 iulie 2018, pronunțate în dosarele nr. 3.022/55/2018/a2 și nr. 12.193/3/2018, Judecătoria Arad – Secția penală și Curtea de Apel București – Secția a II-a penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Stancu și Maria Mirela Coșoianu în cauze având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Arad, și, respectiv, soluționarea unei contestații la executare formulate de autoarea excepției împotriva unei sentințe penale pronunțate de Tribunalul București. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 sunt neconstituționale, întrucât, prin reglementarea aleatorie a termenului de 24 iulie 2012, creează discriminare între persoanele care au executat pedepsele sau o bună parte din pedepsele privative de libertate dispuse în privința lor anterior datei de 24 iulie 2012, în condiții de cazare necorespunzătoare, și cele care au executat pedepse privative de libertate în condiții de cazare necorespunzătoare, ulterior acestei date. Se arată, totodată, că aceeași persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, care era în curs de executare la data de 24 iulie 2012, executare ce avea loc în spații de cazare caracterizate prin condiții necorespunzătoare, beneficiază de două categorii de tratament, putându-i fi aplicată compensația prevăzută la art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 doar pentru perioada ulterioară datei de 24 iulie 2012, deși condițiile asigurate în spațiul de cazare în care a executat pedeapsa anterior acestei perioade sunt asimilate de dispozițiile Convenției și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu tortura. Se mai susține că textul criticat este neclar, întrucât nu face referire și la executarea măsurii arestului preventiv în condiții de cazare necorespunzătoare, cu toate că acestea sunt prevăzute la alin. (4) al art. 55^1 din Legea nr. 254/2013. Se conchide că dispozițiile legale criticate trebuie aplicate cu privire la întreaga perioadă executată din mandatele de executare a pedepselor privative de libertate a căror executare a început anterior datei de 24 iulie 2012.  … 9.Judecătoria Arad – Secția penală opinează că dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 sunt constituționale și acestea nu împiedică persoanele care au executat pedepse privative de libertate în condiții de cazare pe care le consideră necorespunzătoare, anterior datei de 24 iulie 2012, să se adreseze instanțelor naționale sau celor internaționale pentru a obține despăgubiri corespunzătoare. … 10.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală opinează că dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 încalcă principiul egalității în drepturi. În acest sens se arată că data de 24 iulie 2012 din cuprinsul textului criticat a fost stabilită ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii din aceeași dată în Cauza Iacov Stanciu împotriva României. Se susține, totodată, că textul criticat constituie o lege penală mai favorabilă, iar reglementarea acestei limite de timp împiedică aplicarea principiului prevăzut la art. 15 alin. (1) teza a doua din Constituție și creează discriminare între cetățeni. Se face trimitere la Hotărârile din 6 decembrie 2007 și 25 aprilie 2017, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Bragadireanu împotriva României și Rezmiveș și alții împotriva României.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul cuprins: „Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012.“ … 15.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 240/2019 privind abrogarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 20 decembrie 2019.  … 16.Cum însă prevederile legale criticate au produs efecte în cauza în care a fost invocată prezenta excepție, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013. … 17.Se susține că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 34 alin. (2) cu privire la dreptul la ocrotirea sănătății, precum și dispozițiilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la interzicerea torturii.  … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017. … 19.De asemenea, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul unor critici de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 fiind respinsă, ca neîntemeiată, de către instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 293 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 26 octombrie 2020.  … 20.Prin decizia anterior menționată, paragrafele 15-20, Curtea a menționat că a luat act de contextul juridic și social în care legiuitorul și-a manifestat intervenția modificatoare a legii privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate. Premisa legiferării a constituit-o jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care instanța europeană a constatat încălcări ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzice în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante, indiferent de comportamentul victimei, în legătură cu condițiile de detenție care au existat de-a lungul anilor în penitenciarele din România, mai ales supraaglomerarea, igiena necorespunzătoare și lipsa asistenței medicale corespunzătoare. De asemenea, Curtea a reținut că obligațiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sarcina statelor membre ale Convenției reprezintă standarde minimale de protecție cu privire la interzicerea torturii sau tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante, în legătură cu condițiile de detenție din penitenciare, standarde pe care statele sunt obligate să le transpună în măsurile legislative sau administrative interne. Cu același prilej, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea numărului de zile considerate efectiv executate, ca măsură compensatorie pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, este un element care ține în exclusivitate de opțiunea legiuitorului, existând libertatea de a dispune sub acest aspect pe baza unor considerente de oportunitate, apreciate în funcție de scopul legii și de perioada în care se estimează a fi atins acest scop. Aceleași argumente susțin și opțiunea pentru perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare, care se calculează începând cu 24 iulie 2012, data pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărârii în Cauza Iacov Stanciu împotriva României. … 21.Tot prin Decizia nr. 293 din 9 iunie 2020, Curtea a statuat că, deși, potrivit art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013, perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012, măsurile compensatorii devin aplicabile pentru viitor, chiar dacă prin natura lor au în vedere o perioadă trecută/anterioară. Curtea a reținut că o astfel de situație urmărește remedierea problemelor structurale legate de supraaglomerare, precum și a urmărilor acestora, în așa fel încât să fie respectate dispozițiile art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care interzic în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante. … 22.Distinct de cele anterior reținute, Curtea a observat că, potrivit art. 55^1 alin. (6) din Legea nr. 254/2013, dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care sau acordat despăgubiri și a fost transferată sau mutată într-un spațiu de detenție având condiții necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, însuși legiuitorul recunoaște mai multe forme de compensare pentru condiții necorespunzătoare în cazul cazării în centrele de detenție din România a persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate ori a unor măsuri preventive. Astfel, orice persoană putea solicita instanțelor naționale acordarea de daune morale/despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție, pentru perioada anterioară datei de 24 iulie 2012. Faptul că autorul excepției nu a acționat în instanță pentru obținerea de daune morale/ despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție, pentru perioada dinainte de 24 iulie 2012, nu determină neconstituționalitatea stabilirii acestei date ca dată de început pentru calcularea perioadei pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare.  … 23.Totodată, prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 2 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât că, în interpretarea dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată, începând cu data de 24 iulie 2012, perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017, prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condițiilor de detenție necorespunzătoare. … 24.Prin Decizia nr. 242 din 8 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 8 iulie 2021, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, este neconstituțională. Prin decizia anterior menționată, paragraful 66, Curtea a reținut că dispozițiile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 nu reprezintă o normă de drept penal material, ci o normă ce reglementează în materia executării pedepselor, astfel că principiul aplicării legii penale mai favorabile nu poate fi aplicat prin raportare la dispoziția legală anterior menționată. În aceste condiții, interpretând per a contrario considerentele anterior menționate, Curtea deduce că prevederile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 sunt de directă aplicare. Or, în aceste condiții, nu poate fi reținută încălcarea prin dispozițiile legale criticate a prevederilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, în mod constant, că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă și că nu se poate vorbi despre discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale – așadar, inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative -, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor lor interese (a se vedea Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010). … 25.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 22 și ale art. 34 alin. (2) din Constituție și a dispozițiilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, de vreme ce legiuitorul a pus la dispoziția persoanelor condamnate, atât anterior, cât și ulterior datei de 24 iulie 2012, mecanisme juridice prin care persoanele interesate se puteau adresa instanțelor naționale în vederea acordării de daune morale/despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 3.022/55/2018/a2 al Judecătoriei Arad – Secția penală și de Maria Mirela Coșoianu în Dosarul nr. 12.193/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și constată că dispozițiile art. 55^1 alin. (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Arad – Secția penală și Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește