DECIZIA nr. 45 din 12 iunie 2023

Dosar nr. 1.050/1/2023

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă și ale art. 34 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023 (Regulamentul ÎCCJ). … 2.Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulamentul ÎCCJ. … 4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.050/318/2022, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 5.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) a fost depus la dosar raportul asupra chestiunii de drept întocmit de doamna judecător-raportor Alina Pohrib, prin care se propune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării; (ii) raportul asupra chestiunii de drept a fost comunicat părților din dosarul în care a fost formulată sesizarea, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (iii) părțile menționate la punctul (ii) de mai sus nu au formulat puncte de vedere cu privire la raport. … 6.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării. … 
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele: I.Titularul și obiectul sesizării 7.Prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.050/318/2022, Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă în interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020 în forma în vigoare până la data de 20.04.2022, coroborate cu dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la norme, volumul de material lemnos ce depășește 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică și care nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist reprezintă material lemnos fără proveniență legală și în consecință persoana transportatoare săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la data de 5.10.2021? …  … II.Normele de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile8.Având în vedere chestiunea de drept supusă dezlegării, dispozițiile din dreptul intern cu privire la care se solicită interpretarea sunt cele ale art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, cu modificările și completările ulterioare (în cele ce urmează H.G. nr. 497/2020), în forma în vigoare până la 20.04.2022 (în cele ce urmează Normele sau Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020), pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în forma în vigoare de la 5.10.2021 (în cele ce urmează Legea nr. 171/2010), și anume:– art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Norme, în forma în vigoare până la 20.04.2022: + 
Articolul 10(1)La momentul începerii transportului materialelor lemnoase, emitentul avizului de însoțire este obligat să introducă în aplicația SUMAL 2.0 următoarele informații: a)în situația efectuării transportului de către un transportator profesionist, emitentul completează informațiile standardizate în SUMAL 2.0, care generează avizul de însoțire cu stare online/offline și îl transmite în format electronic către transportatorul profesionist;  … b)în situația efectuării transportului de către o persoană fizică sau juridică de la locul de recoltare, care nu îndeplinește condiția de transportator profesionist, emitentul completează informațiile standardizate în SUMAL 2.0 care generează avizul de însoțire cu stare offline sau online și completează avizul de însoțire în format letric sau transmite în format pdf avizul de însoțire generat pe dispozitivul mobil al emitentului, prevăzut în anexa nr. 5;  … c)în situația efectuării transportului de către o persoană fizică sau juridică din altă locație decât locul de recoltare, care nu îndeplinește condiția de transportator profesionist, emitentul completează informațiile standardizate în SUMAL 2.0, care generează avizul de însoțire cu stare online și transmite avizul de însoțire în format pdf sau print către transportator, dacă volumul transportat este între 0,1-3 mc; dacă transportul se face cu atelaje, volumul transportat poate fi de până la 5 mc, situație în care emitentul completează informațiile standardizate în SUMAL 2.0, care generează avizul de însoțire cu stare online și transmite avizul de însoțire în format pdf sau print către transportator. (…) … (3)După primirea avizului de însoțire în format electronic de la emitent, transportatorul profesionist realizează patru fotografii ale mijlocului de transport încărcat – față, spate, lateral și kilometrajul indicat la bord, înaintea deplasării, utilizând SUMAL 2.0 Avize; fotografia realizată din spate trebuie să cuprindă întreaga încărcătură și numărul de înmatriculare al mijlocului de transport. În situația în care transportul se realizează cu atelaje, naval sau feroviar nu există obligația realizării a trei fotografii ale mijlocului de transport. (…).(10)Materialele lemnoase expediate/transportate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (3) sunt considerate de proveniență ilegală.; … – pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme, în forma în vigoare până la 20.04.2022:I.Pentru aplicarea normelor, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: (…)t)transportator profesionist – orice persoană care transportă într-o perioadă de 12 luni consecutive un volum de materiale lemnoase/produse din lemn mai mare de 20 mc; calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0. …  …  … – art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010, în forma în vigoare de la 5.10.2021: + 
Articolul 19(2)Constituie contravenții silvice, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă și cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: (…)c)transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără proveniență legală, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase. Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 10 mc, inclusiv; (…) …  …  …  … III.Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinaActul administrativ atacat9.Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției silvice seria CCS nr. 0358401 din 10 aprilie 2022 (procesul-verbal sau procesul-verbal de contravenție), un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Gorj – Postul de Poliție Drăguțești (I.P.J. Gorj) a procedat la sancționarea contravențională a petentei A. pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Norme, aplicându-i acesteia sancțiunea principală a „avertismentului“ și sancțiunea complementară a confiscării contravalorii materialului lemnos transportat peste volumul de 20 mc, respectiv a sumei de 4.058,57 lei. … 10.Prin procesul-verbal s-a reținut că, în perioada 11.10.2021-10.04.2022, petenta A. a transportat, cu autoutilitara cu numărul de înmatriculare ABC, în baza a 21 de avize de însoțire material lemnos emise pentru o persoană fizică sau juridică care nu îndeplinește condiția de transportator profesionist, un volum total de 42,940375 mc material lemnos, diverse specii și sortimente.  … Plângerea contravențională11.Prin plângerea contravențională formulată la 29 aprilie 2022, petenta A. a solicitat anularea procesului-verbal întocmit de I.P.J. Gorj, prin care a fost sancționată contravențional cu „avertisment“, aplicându-i-se și sancțiunea complementară a confiscării contravalorii a 18,987975 mc material lemnos (lemn foc) în sumă totală de 4.058,57 lei, invocând, în esență, că nu există contravenția reținută în sarcina sa, întrucât pentru tot volumul de material lemnos transportat au existat acte de proveniență, iar toate transporturile efectuate au fost înregistrate în aplicația SUMAL 2.0. … Soluția primei instanțe12.Prin Sentința civilă nr. 6.573 din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. 6.050/318/2022, a fost admisă plângerea formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Gorj, și, în consecință, a fost anulat procesul-verbal de contravenție și au fost înlăturate sancțiunile aplicate. … 13.În motivarea soluției expuse în cadrul paragrafului anterior, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 171/2010 sancționează cu amendă contravențională transportul de materiale lemnoase fără proveniență legală, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase, dar doar în ceea ce privește o cantitate cuprinsă între 0,1 și 10 mc. Or, în modalitatea în care a fost constatată fapta, se poate observa că agentul constatator a creat o faptă unică „continuată“, care poate fi sancționată ca o contravenție, deși fiecare faptă reprezintă un act în sine pentru care agentul constatator avea obligația să constate și să dispună sancționarea faptei. … 14.În ceea ce privește lipsa provenienței legale a materialului lemnos, prima instanță a constatat că au fost indicate, de către agentul constatator, dispozițiile art. 10 alin. (10) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, care se referă la încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (3) ale art. 10 din același act normativ. … 15.Cu privire la încălcarea dispozițiilor alin. (1) al art. 10 mai sus menționat, instanța a reținut că subiectul activ poate fi doar emitentul avizului de însoțire, nu și transportatorul, iar în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, a constatat că nu s-a reținut, în sarcina petentei, că nu ar fi realizat cele patru fotografii ale mijlocului de transport, astfel cum prevăd dispozițiile legale. … 16.Totodată, astfel cum reiese din art. 8 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, se are în vedere faptul că prin intermediul avizului de însoțire prevăzut la alin. (3) lit. c) se pot transporta: a) volume de masă lemnoasă de până la 20 mc/an de pe proprietățile forestiere pentru care proprietarul poate recolta în regie proprie un volum de maximum 20 mc în condițiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 46/2008 sau Codul silvic); b) volume de masă lemnoasă de maximum 20 mc/an de la locul recoltării, având ca destinație persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de profesionist, instituții de cult și instituții și entități publice. … 17.Or, în acest caz, legea nu mai are un caracter predictibil, în situația în care la pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme se menționează, ca transportator profesionist, orice persoană care transportă, într-o perioadă de 12 luni consecutive, un volum de materiale lemnoase/produse din lemn mai mare de 20 mc. Calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0. … 18.Noțiunea de an calendaristic fiind anul care începe cu prima zi din an și care se încheie în ultima zi a anului, respectiv 31 decembrie, rezultă că agentul constatator nu se putea raporta la o altă perioadă decât a celor 12 luni ale anului 2021, în situația în care sancționarea faptelor nu s-ar fi prescris. … Apelul declarat în cauză19.Împotriva sentinței indicate la paragraful 12 din prezenta decizie a declarat apel intimatul I.P.J. Gorj, susținând că, potrivit pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, orice persoană care transportă, într-o perioadă de 12 luni consecutive, un volum de material lemnos mai mare de 20 mc este transportator profesionist, iar calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0. … 20.Așadar, calitatea de transportator profesionist se dobândește automat după depășirea volumului de 20 mc material lemnos transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive. … 21.Prin art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (4) și art. 10 din același act normativ sunt instituite, în sarcina transportatorilor profesioniști, o serie de obligații, astfel încât să se poată urmări, de către autorități, o exploatare legală a materialului lemnos transportat. … 22.Apelantul apreciază că, față de conținutul prevederilor art. 10 din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, care reglementează o serie de obligații în sarcina transportatorului profesionist, în mod corect s-a procedat la sancționarea petentului pentru transportul, cu orice mijloace de transport, al materialelor lemnoase fără proveniență legală, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase. Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 10 mc inclusiv, conform art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010. … Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile23.Ulterior punerii în discuția părților a necesității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, din oficiu, Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menționate la paragraful 7 din prezenta decizie. …  … IV.Punctul de vedere al completului de judecată care a adresat sesizareaA.Cu privire la admisibilitatea sesizării24.Instanța de trimitere a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru admiterea sesizării. … 25.Astfel, s-a arătat că sunt îndeplinite condițiile privind existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal, învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță, Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal fiind instanță legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, într-un litigiu ce are ca obiect plângere contravențională, ceea ce conferă tribunalului competența exclusivă de soluționare în ultimă instanță (ca instanță de apel), conform art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (O.G. nr. 2/2021), coroborat cu art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă. … 26.Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei în care se invocă este îndeplinită, deoarece, față de obiectul cauzei – plângere contravențională – și față de starea de fapt reținută din probe – transport de material lemnos ce depășește volumul de 20 mc într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică ce nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist – tribunalul este obligat, conform art. 32 și art. 41 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 482 raportat la art. 397 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, să se pronunțe cu privire la caracterul legal sau nelegal al provenienței materialului lemnos ce depășește volumul de 20 mc și să soluționeze plângerea contravențională în raport cu acest aspect. … 27.Condițiile referitoare la caracterul de noutate al chestiunii de drept și la nestatuarea din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt îndeplinite, deoarece dispozițiile art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Norme și dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme au fost introduse prin H.G. nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 30 iunie 2020, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat până în prezent asupra acestor chestiuni de drept, acestea nefăcând, de altfel, nici obiectul unui recurs în interesul legii. … 28.De asemenea, problema de drept nu își găsește o soluționare unitară în practica instanțelor inferioare, având în vedere faptul că unele instanțe consideră că materialul lemnos ce depășește volumul de 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică ce nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist reprezintă material lemnos fără proveniență legală și, în consecință, că persoana transportatoare săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la 5.10.2021, iar alte instanțe apreciază că materialul lemnos respectiv nu poate fi considerat ca neavând proveniență legală, întrucât a fost transportat pe baza unor avize de însoțire, emise în aplicația SUMAL 2.0, și, în consecință, că transportatorul nu săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 (până la 20.04.2022 când a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 512/2022 pentru modificarea și completarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020 (H.G. nr. 512/2022), prin care a fost modificat art. 12 din H.G. nr. 497/2020). … 29.În raport cu aceste argumente, instanța de trimitere a considerat că este întrunită cerința, dezvoltată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în legătură cu procedura reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă, ca problema de drept să privească interpretarea diferită, chiar contradictorie, a unor texte de lege neclare sau discutabile, apreciind că o dezlegare din partea instanței supreme se impune pentru a împiedica apariția jurisprudenței neunitare în materie. …  … B.Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării30.Cu privire la fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, punctul de vedere al instanței de trimitere este în sensul că dispozițiile art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020 în forma în vigoare până la 20.04.2022, coroborate cu dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la normele mai sus menționate, trebuie interpretate în sensul că volumul de material lemnos ce depășește 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive, de către o persoană fizică sau juridică ce nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist, nu reprezintă material lemnos fără proveniență legală și, în consecință, persoana transportatoare nu poate fi subiect activ al contravenției prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la 5.10.2021 (până la 20.04.2022, când a intrat în vigoare H.G. nr. 512/2022, prin care a fost modificat art. 12 din H.G. nr. 497/2022). …  …  … V.Punctul de vedere al părților31.Prin notele scrise depuse la dosar cu privire la necesitatea activării mecanismului prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, apelantul-intimat I.P.J. Gorj a apreciat că textul de lege în discuție este formulat precis, nefiind neclarități concrete care să împiedice aplicarea acestuia. … 32.În susținerea punctului de vedere prezentat în cadrul paragrafului anterior, apelantul-intimat a arătat că, până la 20.04.2022, H.G. nr. 497/2020 prevedea, în cadrul anexei nr. 1, pct. I lit. t), că orice persoană care transportă, într-o perioadă de 12 luni consecutive, un volum de material lemnos mai mare de 20 mc este transportator profesionist, iar calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0. În urma dobândirii acestei calități, transportatorului îi revin o serie de obligații, printre care și cea prevăzută de art. 10 alin. (3) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020. … 33.Din coroborarea prevederilor legale menționate în cele de mai sus rezultă că sunt îndeplinite condițiile privind conținutul constitutiv al contravenției reținute în sarcina petentei, astfel cum este reglementată de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010. … 34.Intimata-petentă din dosarul în care a fost formulată sesizarea nu și-a exprimat în scris punctul de vedere privind cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă, prin apărătorul ales, a precizat, oral, că nu se impune sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, având în vedere faptul că a arătat, atât prin plângerea contravențională, cât și prin întâmpinarea depusă la dosar în calea de atac, că nu există concordanță între expunerea faptei și sancțiunea aplicată, iar, în perioada de referință, activitatea SUMAL 2.0 nu era reglementată, aceasta fiind reglementată abia după 20.04.2021. Astfel, intimata-petentă apreciază că, în aceste condiții, a fost aplicată o sancțiune, deși nu era reglementată situația privind transportatorii neprofesioniști. …  … VI.Jurisprudența instanțelor naționale în materieA.Jurisprudența și punctele de vedere comunicate de curțile de apel35.Din analiza jurisprudenței instanțelor naționale, reflectată în hotărârile judecătorești înaintate de curțile de apel, rezultă că aceasta este unitară, în sensul că „în interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin H.G. nr. 497/2020 în forma în vigoare până la data de 20.04.2022, coroborate cu dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme, volumul de material lemnos ce depășește 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică și care nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist, reprezintă material lemnos fără proveniență legală și, în consecință, persoana transportatoare săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la data de 5.10.2021“. … 36.Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: tribunalele Vâlcea (Decizia nr. 188/A din 28 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 602/198/2022, de Secția a II-a civilă, definitivă), Covasna (deciziile nr. 56/A din 31 ianuarie 2023 și nr. 146/A din 28 martie 2023, ambele pronunțate de Secția civilă, definitive), Olt (Decizia nr. 271 din 13 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.019/207/2022, de Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă); judecătoriile Sfântu Gheorghe (Sentința nr. 1.679 din 25 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.790/305/2022, aflat în stadiul procesual al apelului pe rolul Tribunalului Covasna, judecata acestuia fiind suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă), Târgu Secuiesc (sentințele civile nr. 697 din 9 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 946/322/2022, rămasă definitivă prin neapelare, și nr. 654 din 3 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 894/322/2022, rămasă definitivă prin Decizia nr. 654 din 13 decembrie 2022 a Tribunalului Covasna, prin respingerea apelului) și Judecătoria Zalău (Sentința civilă nr. 201 din 17 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.443/337/2022, împotrivă căreia s-a formulat apel, aflat pe rolul Tribunalului Sălaj). … 37.În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: curțile de apel Iași și Suceava (opinie majoritară); tribunalele București (opinie majoritară), Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Buzău și Vaslui; judecătoriile Bolintin-Vale, Buzău și Liești. … 38.În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele ce vor fi redate în continuare. … 39.Potrivit pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, transportatorul care depășește cantitatea de 20 mc de material lemnos transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive are obligația de a obține calitatea de transportator profesionist, revenindu-i, astfel, obligația de utilizare a aplicației SUMAL 2.0 și de a folosi avizele de transport SUMAL 2.0, astfel cum prevede, în mod expres, art. 4 alin. (4) lit. e) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020 și așa cum reiese și din conținutul art. 8 alin. (3) lit. a) din același act normativ. … 40.Obligațiile transportatorilor profesioniști sunt reglementate și de art. 10 alin. (1), (3), (10) și (13) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, iar potrivit alin. (10) al articolului de lege menționat anterior, legiuitorul a stabilit că materialele lemnoase expediate/transportate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (3) sunt considerate de proveniență ilegală. … 41.De asemenea, conform art. 12 alin. (1) lit. o) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, așa cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 512/2022 pentru modificarea și completarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 20 aprilie 2022, în vigoare de la 20.04.2022: „(1) Materialele lemnoase nu au proveniență în următoarele situații: o) dacă sunt transportate de către un transportator care nu se înregistrează ca transportator profesionist în SUMAL 2.0, după transportul unui volum de 20 mc/an calendaristic, în baza volumului înregistrat ca fiind transportat în aplicația SUMAL 2.0 Avize“ (Decizia civilă nr. 146/A din 28 martie 2023 a Tribunalului Covasna – Secția civilă). … 42.S-a mai observat că, potrivit art. 4 alin. (4) lit. b) și e) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, obligația de utilizare a aplicației SUMAL 2.0 le revine atât operatorilor economici care emit avize de însoțire pentru materialele lemnoase sau produsele din lemn, expediate din depozitele permanente/temporare, cât și transportatorilor care au calitatea de profesioniști. … 43.Faptul că transportatorul are obligația de a efectua transportul prin utilizarea aplicației SUMAL 2.0 și de a genera avizele specifice rezultă și din prevederile art. 27 alin. (3) din Metodologia aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 118/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea aplicațiilor SUMAL 2.0, obligațiile utilizatorilor SUMAL 2.0, structura și modalitatea de transmitere a informațiilor standardizate și costurile serviciilor de emitere a avizelor de însoțire pentru situațiile prevăzute la art. 11 din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2020 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020 (Metodologia privind organizarea și funcționarea SUMAL 2.0). … 44.În cadrul unora dintre punctele de vedere teoretice comunicate s-a conturat o opinie contrară, potrivit căreia: „în interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn aprobate prin H.G. nr. 497/2020 în forma în vigoare până la data de 20.04.2022, coroborate cu dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme, volumul de material lemnos ce depășește 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică și care nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist nu reprezintă material lemnos fără proveniență legală și, în consecință, persoana transportatoare nu săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la data de 5.10.2021“. … 45.Această opinie, nesusținută de practică judiciară, a fost exprimată la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș, al tribunalelor Ilfov și Hunedoara și al Judecătoriei Cornetu și are în vedere calitatea de subiect activ al contravenției prevăzute de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010, prin raportare la art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020 coroborat cu pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme, care, potrivit acestor instanțe, poate fi doar emitentul avizului de însoțire, nu și transportatorul. S-a mai arătat că materialul lemnos nu poate fi considerat ca neavând proveniență legală, întrucât se presupune că acesta a fost transportat pe baza unor avize de însoțire emise în aplicația SUMAL 2.0, astfel că persoana transportatoare nu săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010. Depășirea cu 20 mc material lemnos transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică, ce nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0, ca transportator profesionist, nu poate echivala cu noțiunea de material lemnos fără proveniență legală, deoarece proveniența legală a materialului lemnos, așa cum este definită la pct. 38 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se atestă prin documentele enumerate la art. 7 din Norma din 2016 referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și unele măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn. … 46.Un punct de vedere nuanțat a fost exprimat la nivelul Judecătoriei Iași, în sensul că materialul lemnos ce depășește volumul de 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică ce nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0 ca transportator profesionist, în acord cu dispozițiile legale imperative cuprinse în pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020, reprezintă material lemnos fără proveniență legală doar în măsura în care transportatorul profesionist nu a adus la îndeplinire obligațiile prevăzute de art. 10 alin. (3) teza finală din normele anterior menționate. … 47.Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. …  … B.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție48.În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la problema de drept pusă în discuție. …  …  … VII.Jurisprudența Curții Constituționale a României49.În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție. …  … VIII.Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului50.În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. …  … IX.Punctul de vedere al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție51.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, la momentul respectiv, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. …  … X.Raportul asupra chestiunii de drept52.Prin raportul asupra chestiunii de drept, întocmit conform art. 520 alin. (7) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din același cod, pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, propunându-se soluția respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării. …  … XI.Înalta Curte de Casație și Justiție53.Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. … 54.În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; (ii) chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; (iii) chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să fie nouă; (v) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. … 55.Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. … 56.Înalta Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate, referitoare la existența unei cauze aflate în curs de judecată, în competența legală a unui complet de judecată al tribunalului, învestit să judece cauza în ultimă instanță, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea apelului formulat de I.P.J. Gorj, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 41 din Legea nr. 171/2010, coroborat cu art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, împotriva Sentinței civile nr. 6.573 din 2 noiembrie 2022 pronunțate de Judecătoria Târgu Jiu, decizia ce se va pronunța fiind definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. … 57.Totodată, se reține că, din verificările efectuate, rezultă că sunt întrunite și cerința ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și faptul că nu există un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu există, în prezent, practică judiciară care să justifice promovarea unui eventual recurs în interesul legii, în problema de drept care formează obiectul sesizării. … 58.În lămurirea cerinței referitoare la existența unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Înaltei Curți s-au reținut, în mod constant, următoarele:a)chestiunea de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017, Decizia nr. 18 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 59; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42); … b)chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori cu existența unor simple obstacole, care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 și 65; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragraful 37; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 61; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37); … c)pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragrafele 38, 39 și 41; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46). …  … 59.Din considerentele prezentate în cadrul paragrafelor anterioare rezultă că sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății, iar pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează obiectul sesizării trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, nu într-o stare de fapt, aplicarea legii la situația de fapt, astfel cum aceasta a fost stabilită prin probatoriul administrat, fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei. … 60.Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care trebuie arătate în sesizare, cerință care rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, conform cărora încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care, astfel, este ținut să stabilească, în primul rând, dacă există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite ulterioare în practică. … 61.Or, se constată faptul că instanța de trimitere nu a demonstrat că problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite și poate genera divergențe serioase de jurisprudență, care să fie inconciliabile din perspectiva sa, pentru a putea ajunge la o soluție în cauza cu care a fost sesizată. … 62.În cadrul punctului de vedere exprimat în respectarea art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de trimitere invocă existența unei jurisprudențe divergente cu privire la interpretarea și aplicarea chestiunii de drept puse în discuție, fără a indica însă, în concret, practica judiciară relevantă în favoarea celor două orientări jurisprudențiale presupus contradictorii, limitându-se la o simplă afirmație neargumentată și nedovedită. … 63.Se remarcă faptul că încheierea instanței de trimitere face referire la opțiunea divergentă, nemotivată și nedovedită, a instanțelor inferioare din circumscripția Tribunalului Gorj, fără însă a se argumenta caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020 în forma în vigoare până la 20.04.2022, în raport cu pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme și prin prisma art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010, în forma în vigoare începând cu 5.10.2021, și fără a se motiva, efectiv, în ce constă dificultatea de interpretare a normelor menționate. … 64.Divergența de interpretare în aplicarea concretă a acestor norme, invocată în punctul de vedere înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este de natură a demonstra dificultatea acestei operațiuni logico-juridice, iar o analiză a normelor legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile și previzibile. … 65.Pe de altă parte, în considerarea scopului hotărârii prealabile, de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare, se observă că jurisprudența transmisă de curțile de apel și sintetizată la paragraful 35 din prezenta decizie nu relevă divergențe de practică judiciară, ci, dimpotrivă, reflectă o interpretare și aplicare unitară a dispozițiilor în discuție în circumstanțe similare, în timp ce interpretarea în sens contrar, expusă la paragrafele 44-46 din prezenta decizie, nu este susținută de practică judiciară, fiind evidențiate doar puncte de vedere izolate, exprimate de un număr restrâns de instanțe (paragraful 45), și un punct de vedere nuanțat, exprimat de o singură instanță de fond (paragraful 46), neînsoțite însă de o motivare corespunzătoare în legătură directă cu aspectele ce fac obiectul sesizării. … 66.Nu este lipsit de relevanță nici faptul că, în cadrul concluziilor orale formulate în fața instanței de trimitere, contravenienta însăși a apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece aspectele invocate în susținerea plângerii sale contravenționale și, ulterior, reiterate prin întâmpinarea depusă în fața instanței de apel privesc lipsa de concordanță între fapta constatată și sancționată contravențional, astfel cum a fost aceasta descrisă în conținutul procesului-verbal de contravenție, și temeiul de drept arătat în cuprinsul actului. … 67.Cele două posibile interpretări divergente reprezintă, în realitate, pozițiile diferite pe care se situează, pe de o parte, instanța care a pronunțat în fond hotărârea și, pe de altă parte, titularul cererii de apel, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele aprobate prin H.G. nr. 497/2020 în forma în vigoare până la 20.04.2022, ale pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la Norme, în raport cu prevederile art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010, în forma în vigoare începând cu 5.10.2021. … 68.O asemenea situație este întâlnită în cazul tuturor litigiilor, rolul instanței de control judiciar fiind acela de a aplica legea, pe baza metodelor de interpretare, în circumstanțele concrete ale cauzei deduse judecății. … 69.În aceste condiții, dezlegarea ce urmează a fi dată de Înalta Curte reprezintă chiar soluția ce urmează a fi pronunțată în legătură cu criticile formulate de apelant prin cererea de apel. Este adevărat că, de regulă, hotărârea pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept anticipează în mare măsură soluția ce urmează a fi pronunțată în cauza în care este formulată sesizarea, ca o confirmare a legăturii de dependență între chestiunea de drept și litigiul de fond, însă, în cazul de față, pronunțarea unei astfel de hotărâri reprezintă o veritabilă dezlegare a litigiului. … 70.Or, a considera justificată intervenția Înaltei Curți într-o astfel de ipoteză echivalează cu acceptarea faptului că se poate recurge la acest mecanism de preîntâmpinare a apariției divergențelor de jurisprudență ori de câte ori judecătorul va simți nevoia unei validări cu privire la încadrarea unei anumite situații de fapt și de drept în ipoteza reglementată de dispoziția lipsită de echivoc a legii. …  … 71.În concluzie, se reține că, în cauză, cerința esențială privind existența unei veritabile chestiuni de drept nu are în vedere o problemă de drept reală, dificilă, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a textului de lege invocat, ci instanța de trimitere solicită instanței supreme indirect să rezolve fondul cauzei deduse judecății, prin confirmarea punctului de vedere al instanței de trimitere. … 72.În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 15 martie 2023 pronunțată în Dosarul nr. 6.050/318/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă în interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) și (10) din Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020 în forma în vigoare până la data de 20.04.2022, coroborate cu dispozițiile pct. I lit. t) din anexa nr. 1 la norme, volumul de material lemnos ce depășește 20 mc transportat într-o perioadă de 12 luni consecutive de către o persoană fizică sau juridică și care nu s-a înregistrat în SUMAL 2.0. ca transportator profesionist reprezintă material lemnos fără proveniență legală și în consecință persoana transportatoare săvârșește contravenția prevăzută de art. 19 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010 în forma în vigoare de la data de 05.10.2021.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2023.
Președintele completului,
judecător Mariana Constantinescu,
președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Magistrat-asistent,
Elena-Mădălina Ivănescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește