DECIZIA nr. 449 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Gheorghe Pleșescu în Dosarul nr. 403/334/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.579D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului care arată, mai întâi, că a ridicat excepția de neconstituționalitate nu doar a art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ci a întregului art. 11 din acest act normativ. Arată că la data trecerii sale în rezervă, în 2016, era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010 care, în art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la aceasta, prevedea acordarea militarilor a două tipuri de ajutoare pentru personalul militar. Arată că, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 aceste drepturi au fost suspendate, dar nu anulate, așa cum rezultă, de altfel, și din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16 din 8 iunie 2015. De asemenea, subliniază că din prevederile art. 11 alin. (2) ale ordonanței de urgență criticate rezultă că legiuitorul nu dorește să acorde aceste drepturi decât în caz de deces, ceea ce conduce la discriminare. … 4.Mai departe, autorul precizează că la 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 care a abrogat Legea-cadru nr. 284/2010. Menționează prevederile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 care, în opinia sa, nu admit ca prin abrogarea unui act anterior de abrogare să reintre în vigoare actul normativ inițial. Susține că, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 5 din 5 martie 2018, acțiunile promovate în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt premature, deși legea era deja abrogată, iar dreptul trebuia să devină activ. Nu se poate spune despre un drept prevăzut de o lege organică că nu a existat. Un act normativ, odată abrogat, în speță dispozițiile din Legea-cadru nr. 284/2010 care instituie drepturile în discuție abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017, nu mai poate fi suspendat. În opinia autorului, în cauză este aplicabilă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXIII din 12 decembrie 2005 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, deoarece se referă la imposibilitatea suspendării unui act normativ abrogat, și nu Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 care se referă la o suspendare pe o lege abrogată retroactiv. Face referire, în sfârșit, și la faptul că legiuitorul a suspendat plata drepturilor și pentru intervalul 2018-2021 și consideră că amânarea succesivă a plății acestora le va goli de conținut, din cauza inflației sau, pur și simplu, nu vor mai fi acordate în condițiile în care vor deceda titularii drepturilor. … 5.În final, depune două puncte de vedere ale Avocatului Poporului prin care se susține că este neconstituțională prelungirea suspendării drepturilor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 4 februarie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 403/334/2017, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Pleșescu în faza procesuală a apelului, într-un litigiu care constă în calcularea drepturilor de pensie potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a unor drepturi salariale, inclusiv plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează interpretarea Înaltei Curți de Casație potrivit căreia, având în vedere că exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până la finele anului 2017, iar acțiunile promovate în această perioadă sunt prematur formulate, dreptul nefiind actual (a se vedea, Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind competența de soluționare în primă instanță a litigiilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010, respectiv prematuritatea/ admisibilitatea acțiunilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010 formulate în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018). Având în vedere, pe de o parte, această interpretare și, pe de altă parte, că dreptul la ajutoare a fost eliminat, începând cu 1 iulie 2017, prin intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, autorul apreciază că dreptul la ajutoarele prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a devenit actual. Exercițiul dreptului nu mai putea fi suspendat și ulterior momentului desființării sale: măsura suspendării unui drept poate opera numai câtă vreme dreptul există. Din acest motiv, apreciază autorul, exercițiul dreptului nu mai poate fi considerat suspendat și după data de 1 iulie 2017; dimpotrivă, ajutoarele care fac obiectul acestuia trebuie să fie plătite titularilor lui. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 potrivit cărora „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“. Actele normative prin care a fost suspendat dreptul la ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 își pot produce efectele doar pe perioada în care acestea au fost în vigoare, adică până la 30 iunie 2017, dar nu și după ce acestea au fost abrogate, după 1 iulie 2017. În caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție și a Legii nr. 24/2000. … 9.Autorul consideră că, în cauză, sunt aplicabile prin analogie cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 15 martie 2006, prin care a reținut că efectele produse de acte normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a unei dispoziții legale referitoare la un drept dobândit de natură salarială, trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Instanța supremă a apreciat că o concluzie contrară ar conduce la prelungirea valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil. … 10.Se arată, în plus, că nu se justifică urgența adoptării măsurii „suspendării la nesfârșit a drepturilor“, câtă vreme, pe de o parte, România are creștere economică iar, pe de altă parte, inflația va devaloriza ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. … 11.În sfârșit, autorul reiterează, odată în plus, considerente din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXIII din 12 decembrie 2005, aplicabile mutatis mutandis: respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. … 12.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare. Din analiza motivării excepției, așa cum a fost aceasta ridicată în fața instanței judecătorești, rezultă însă că autorul acesteia vizează exclusiv dispozițiile art. 11 alin. (1), și nu și pe cele ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Dezvoltările din susținerile orale în fața Curții Constituționale prin care precizează că și alin. (2) al art. 11 din ordonanța de urgență criticată este neconstituțional nu este de natură să învestească Curtea Constituțională și în această privință. Ca atare, ținând seama de jurisprudența sa constantă în acest sens, Curtea este învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, care au următorul conținut: „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ … 17.Autorul excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice, ale clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) și art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, paragraful 101, Curtea a menționat că este greșit înțeleasă semnificația abrogării, prin Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, începând cu data de 1 iulie 2017. Curtea a statuat că efectul acestei abrogări este previzibil și clar. Astfel, dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, aceștia nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. Ca urmare, a conchis Curtea, prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție privind standardele de calitate a legii. … 19.În continuare, Curtea constată că autorul menționează că prevederile criticate încalcă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și faptul că sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție. De asemenea, autorul apreciază că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXIII din 12 decembrie 2005 privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 15 martie 2006 este aplicabilă mutatis mutandis: respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. … 20.Cu privire la această critică, este, de asemenea, relevantă Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragraful 98, în care Curtea a reținut că, referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor cu prilejul ieșirii la pensie, al retragerii sau al încetării raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a statuat că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate, nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat (a se vedea deciziile nr. 847 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 5 aprilie 2018, paragraful 24, nr. 681 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, paragraful 20, și nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 55). … 21.Se mai susține că nu se justifică urgența adoptării măsurii „suspendării la nesfârșit a drepturilor“, câtă vreme, pe de o parte, România are creștere economică iar, pe de altă parte, inflația va devaloriza ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Această critică este, de asemenea, neîntemeiată, având în vedere că, potrivit jurisprudenței Curții, drepturile de natură salarială, cum sunt și cele instituite de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, nu au caracter constituțional (a se vedea deciziile nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, nr. 344 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragraful 18, nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragrafele 21 și 23, nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, paragraful 29, nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 48 și nr. 366 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, paragraful 21). … 22.Având în vedere că nu există nicio rațiune pentru modificarea jurisprudenței anterior evocate, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate ridicată în această cauză. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Pleșescu în Dosarul nr. 403/334/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește