DECIZIA nr. 449 din 13 iulie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1104 din 7 decembrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 107
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 107
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 51 22/01/2019
ART. 5REFERIRE LALEGE 171 16/07/2010 ART. 8
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 265 06/05/2014
ART. 9REFERIRE LALEGE 171 16/07/2010 ART. 8
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 107
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 14REFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984 ART. 4
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 594 30/09/2021
ART. 16REFERIRE LALEGE 171 16/07/2010 ART. 8
ART. 16REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 107
ART. 16REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 109
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 18REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 107
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 6 20/03/2015
ART. 19REFERIRE LALEGE 4 07/01/2015
ART. 19REFERIRE LALEGE 187 24/10/2012 ART. 3
ART. 19REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 4
ART. 19REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 5
ART. 19REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 108
ART. 19REFERIRE LACOD SILVIC (R) 19/03/2008 ART. 110
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Teodora Pop – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.649 D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 51 din 22 ianuarie 2019. Se susține că fapta de tăiere ilegală de arbori în ipoteza în care valoarea prejudiciului produs depășește pragul egal cu de 5 ori prețul mediul al unui metru cub de masă lemnoasă constituie infracțiune doar în situația comiterii ei de două ori într-un interval de un an, aceasta fiind condiția care delimitează sfera contravenției care are ca element material fapta anterior menționată de cea a infracțiunii pentru care autorul excepției a fost trimis în judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.125/289/2018, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției inculpatului din cauza în care a fost invocată prezenta excepție sub aspectul comiterii infracțiunii de tăiere de arbori fără drept.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate reglementează o infracțiune al cărei conținut constitutiv este similar cu cel al contravenției prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, singura deosebire dintre acestea constând în caracterul repetabil al acțiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute prin textul criticat. Se susține că acest paralelism legislativ poate determina dubla sancționare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, sau, dimpotrivă, se poate întâmpla ca tragerea la răspundere contravențională a unor astfel de persoane să le exonereze pe acestea de răspunderea penală. Se face trimitere la „criteriile Engel“, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 8 iunie 1976 pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragrafele 80-85, referitoare la criteriile potrivit cărora se poate stabili dacă o faptă constituie sau nu infracțiune. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la aceste aspecte.6.Se arată că instanțele din România au pronunțat soluții diferite în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepție, respectiv atât soluții de condamnare, cât și soluții de încetare a procesului penal.7.Un alt aspect învederat în susținerea excepției de neconstituționalitate este acela că majorarea prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior a determinat, de-a lungul timpului, două interpretări diferite la nivelul instanțelor. Astfel, unele instanțe au considerat că prejudiciul cauzat trebuie recalculat potrivit noului preț al metrului cub de masă lemnoasă, iar apoi raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta comisă constituie infracțiune; alte instanțe au apreciat că prejudiciul calculat sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta săvârșită constituie infracțiune. Se susține că cea de-a doua interpretare este contrară soluției și considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014, întrucât presupune crearea și aplicarea de către organele judiciare a unei lex tertia.8.Se susține, totodată, că această manieră de interpretare poate crea discriminare între persoane aflate în aceeași situație. În acest sens se arată că dacă două persoane taie în aceeași zi aceeași cantitate de arbori, fără drept, iar dintre acestea una este judecată anterior majorării prețului mediu al metrului cub de lemn și cealaltă ulterior acestei majorări, cea dintâi ar putea fi condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute prin textul criticat, în timp ce a doua ar putea fi achitată.9.Judecătoria Reghin opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 23 alin. (1), (12) și (13) din Constituție, prin faptul că reglementează o infracțiune al cărei conținut constitutiv se suprapune cu cel al contravenției prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 171/2010, mai ales la anumite valori ale prejudiciului produs, singura diferență dintre acestea constând în caracterul repetitiv al faptei pe care îl implică elementul material al infracțiunii reglementate prin textul criticat. Se susține că această manieră de reglementare poate să determine atât o dublă sancționare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, cât și exonerarea de răspundere penală a unor astfel de persoane ca urmare a aplicării unei sancțiuni contravenționale de către un agent constatator.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, care au următorul cuprins:Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: (…)b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a); (…)14.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) cu privire la separația și echilibrul puterilor în stat, ale art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în fața legii, ale art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (1), (12) și (13) referitoare la libertatea individuală și ale art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, precum și dispozițiilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin a invocat o excepție de neconstituționalitate similară în Dosarul nr. 4.127/289/2018 al Judecătoriei Reghin, excepție care a fost soluționată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate astfel ridicată.16.Prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, paragrafele 27-30, Curtea a reținut, în esență, că din compararea dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea infracțiunilor silvice, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 s-a constatat că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracțiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenții, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor respective impune o dublă condiționare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an“) și cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenție („cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu a putut fi reținută „identitatea de obiect“ drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu s-a putut reține încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem.17.Tot prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, precitată, cât privește criticile referitoare la aceleași texte de lege prin raportare la art. 1 alin. (4) privind statul român, art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului României, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării și care pun în discuție, în principal, punctele de vedere constituite în timp cu privire la aplicarea acestor texte și incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea a reținut că acestea se raportează exclusiv la modul de interpretare și aplicare a normelor legale și, prin urmare, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.18.Astfel, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate problematica punctelor de vedere care s-au constituit de-a lungul timpului, în contextul majorării prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în privința aprecierii întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, republicată [chestiunea fiind în egală măsură aplicabilă și în privința infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008]. Faptul că unele instanțe au considerat că paguba cauzată prin săvârșirea infracțiunii ar trebui recalculată, după care comparată cu noul prag de la care fapta constituie infracțiune, iar alte instanțe au considerat că paguba calculată sub imperiul legii care prevedea un preț mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie comparată cu noul prag al prejudiciului de la care fapta constituie infracțiune reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.19.Curtea a observat în acest sens că Înalta Curte de Casație și Justiție, având de pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț, cu consecința dezincriminării în concret a infracțiunilor prevăzute de art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, a statuat, prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, că, „având în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că pentru faptele aflate în curs de judecată se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidența dispozițiilor art. 4 din Codul penal și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidența dispozițiilor art. 5 din Codul penal, după caz“.20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin decizia mai sus invocată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin și constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Reghin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x