DECIZIA nr. 447 din 22 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Deneș în Dosarul nr. 1.721/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.755D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor depuse la dosar de către autorul excepției, prin care acesta arată că dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale ulterior sesizării Curții Constituționale în acest dosar, astfel că excepția de neconstituționalitate a rămas fără obiect. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală, autorul solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta arată că, deși dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală au suferit anumite modificări legislative, autorul excepției critică textul în varianta de dinainte de aceste modificări. În continuare, susține că textul criticat a fost declarat neconstituțional, prin Decizia nr. 614 din 4 octombrie 2016. Astfel, având în vedere că decizia de admitere a fost publicată la data de 28 noiembrie 2016, iar încheierea de sesizare a instanței de contencios constituțional în prezentul dosar este din 5 septembrie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată. Apreciază că textul criticat reprezintă o garanție a dreptului la apărare, asigurând persoanei interesate posibilitatea de a contesta ordonanța procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 5 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.721/112/2016, Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Deneș într-o cauză ce are ca obiect „plângere control judiciar“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale deoarece, în cazul prelungirii controlului judiciar de către procuror, nu sunt prevăzute garanții minimale precum citarea și audierea inculpatului. În ceea ce privește dispozițiile art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală apreciază că acestea sunt neconstituționale, deoarece nu reglementează nicio sancțiune în cazul nerespectării obligației de a comunica inculpatului, în aceeași zi, măsura prelungirii controlului judiciar. … 6.Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că lipsa unor dispoziții legale care să prevadă citarea și audierea inculpatului în procedura prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar nu înfrânge dispozițiile constituționale invocate, voința legiuitorului de a crea o procedură simplificată (dar care să respecte garanțiile procesuale) pentru cea mai blândă dintre măsurile preventive fiind legitimă. Pe de altă parte, lipsa unei sancțiuni prevăzute în lege pentru întârzierea în comunicarea actului procesual de prelungire a măsurii preventive (ordonanța procurorului) nu poate fi calificată ca fiind de natură a leza normele constituționale în discuție. Este evident că, într-o atare ipoteză, întârzierea în comunicarea ordonanței nu rămâne fără consecințe, rezultatul fiind, însă, acela că, de la momentul expirării măsurii anterioare și până la primirea noii comunicări, eventualele încălcări ale obligațiilor instituite în sarcina inculpatului nu pot fi sancționate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul, făcând referire la Decizia nr. 452 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, și Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, susține că dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale. În ce privește critica referitoare la lipsa unei sancțiuni pentru încălcarea obligației procurorului de a comunica, în termenul prevăzut de lege, ordonanța prin care a fost prelungită măsura controlului judiciar apreciază că, în măsura în care ordonanța nu este comunicată inculpatului, nu este îndeplinită o condiție esențială pentru prelungirea controlului judiciar, prin urmare orice obligații instituite în sarcina inculpatului încetează până la momentul comunicării ordonanței procurorului. … 9.Avocatul Poporului arată că instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală. În atare condiții apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 10.În ceea ce privește dispozițiile art. 215^1 alin (4) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 241D/2016, nr. 1.683D/2015, nr. 1.455D/2015 și nr. 269D/2014, în sensul că dispozițiile art. 215^1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în raport cu art. 16 alin. (1),art. 21 și art. 24 din Constituție. Astfel, dacă, în cazul măsurilor preventive privative de libertate, legiuitorul a prevăzut expres termenul pentru depunerea propunerii de prelungire a arestării preventive, astfel încât inculpatul să își poată face apărarea în mod efectiv, nu doar teoretic, în cazul măsurii preventive a controlului judiciar, dispozițiile art. 211-215^1 din Codul de procedură penală nu conțin o asemenea prevedere. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215^1 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală. Analizând încheierea Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția penală, Curtea observă că instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost modificate, succesiv, prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017, ordonanță abrogată prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2017; prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, ordonanță aprobată cu modificări prin Legea nr. 9/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 9/2017. Cu toate acestea, Curtea observă că aceste intervenții legislative au survenit ulterior sesizării Curții Constituționale, în cuprinsul notelor scrise, autorul excepției făcând referire la dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală în varianta inițială, pe care acestea au avut-o la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ. Astfel, dispozițiile criticate au următorul conținut: „(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. […] (4) Ordonanța procurorului prin care, în condițiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeași zi inculpatului.“ … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) potrivit căruia România este stat de drept, art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (1) referitor la libertatea individuală, art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 45 referitor la libertatea economică și în art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, în forma de dinainte de modificările legislative, Curtea reține că, răspunzând unor critici identice, prin Decizia nr. 614 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 28 noiembrie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală. … 16.Cu acel prilej, Curtea a reținut că măsura controlului judiciar este o măsură preventivă care, chiar dacă se execută în stare de libertate, limitează atât libertatea individuală a inculpatului, cât și exercitarea celorlalte drepturi fundamentale reținute de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 712 din 4 decembrie 2014, limitări determinate de impunerea în sarcina inculpatului a obligațiilor prevăzute la art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală și a unora sau a tuturor obligațiilor prevăzute la art. 215 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 17.Așa fiind, prelungirea acestei măsuri obligă la asigurarea garanțiilor procesuale specifice dreptului la apărare. Având în vedere conținutul acestui drept și importanța asigurării lui cu prilejul dispunerii și al prelungirii măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, exhaustiv analizate de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința măsurii controlului judiciar, Curtea a constatat că acesta presupune nu doar reglementarea dreptului inculpatului de a fi prezent și asistat de un avocat în momentul verificării de către procuror a menținerii temeiurilor care au determinat luarea măsurii anterior referite sau a apariției unor temeiuri noi care să justifice prelungirea acestei măsuri, ci și dreptul inculpatului de a fi audiat înaintea acestei prelungiri. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că o procedură similară este reglementată, prin dispozițiile art. 212 din Codul de procedură penală, în privința luării măsurii controlului judiciar de către procuror. Mai mult, în vederea asigurării acelorași garanții, legiuitorul a prevăzut, la art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală, referitor la conținutul controlului judiciar, că impunerea unor noi obligații pentru inculpat sau înlocuirea ori încetarea celor dispuse inițial se poate face, prin ordonanță, după ascultarea acestuia. … 19.Pentru aceste motive, Curtea a constatat că, în vederea asigurării dreptului la apărare, prelungirea măsurii controlului judiciar, conform art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, se impune a fi făcută cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 212 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală pentru dispunerea acestei măsuri. … 20.Astfel, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și reținând că Decizia Curții Constituționale nr. 614 din 4 octombrie 2016 a fost publicată la data de 28 noiembrie 2016, iar încheierea de sesizare a instanței de contencios constituțional în prezentul dosar este din 5 septembrie 2016, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, din prezenta cauză, a devenit inadmisibilă, urmând să o respingă, în consecință.  … 21.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de faptul că legiuitorul nu a prevăzut o sancțiune în cazul nerespectării obligației de a comunica inculpatului, în aceeași zi, măsura prelungirii controlului judiciar. … 22.În acest context, Curtea constată că, într-adevăr, potrivit dispoziției criticate, ordonanța procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeași zi inculpatului. De asemenea, potrivit art. 215^1 alin. (5) din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței procurorului prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, dispozițiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător. Astfel, potrivit alineatului (1) al art. 213 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. … 23.Așa fiind, din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate, Curtea observă, că, din perspectiva posibilității contestării prelungirii măsurii controlului judiciar, inculpatul nu suferă nicio consecință în cazul necomunicării, în aceeași zi, a măsurii, termenul de 48 de ore fiind calculat de la momentul comunicării ordonanței, iar nu de la momentul emiterii acesteia. Totodată, Curtea reține că, ulterior expirării acestui termen, inculpatul poate formula cereri de revocare a măsurii, în temeiul art. 242 din Codul de procedură penală. … 24.Pe de altă parte, în ceea ce privește punerea în executare a măsurii controlului judiciar, Curtea reține că dispozițiile Codului de procedură penală se coroborează cu cele ale Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Astfel, organul judiciar care dispune prelungirea măsurii controlului judiciar are obligația înștiințării inculpatului despre prelungirea măsurii și despre conținutul acesteia (potrivit dispoziției de lege criticate); a înștiințării instituției, organului sau autorității anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, pentru a supraveghea respectarea de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar [art. 215 alin. (4) din Codul de procedură penală și art. 82 și art. 83 din Legea nr. 253/2013]; înștiințarea persoanei vătămate, în cazul în care organul judiciar a impus obligația prevăzută la art. 215 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală cu referire la persoana vătămată sau membrii familiei acesteia. … 25.Astfel, Curtea apreciază că punerea în executare a măsurii controlului judiciar, chiar și în cazul prelungirii sale, poate fi realizată doar dacă, pe lângă înștiințarea organului sau autorității anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, este realizată și obligația de înștiințare a inculpatului. Astfel, opozabilitatea măsurii controlului judiciar, în sensul respectării de către inculpat a obligațiilor impuse, poate fi reținută doar după înștiințarea acestuia, de la momentul expirării măsurii anterioare și până la primirea noii comunicări, eventualele încălcări ale obligațiilor instituite în sarcina inculpatului neputând fi sancționate. … 26.Un argument, în acest sens, îl constituie dispozițiile art. 215 alin. (3) și (7) din Codul de procedură penală, care dispun în sensul că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Astfel, în cazul întârzierii comunicării ordonanței de prelungire a măsurii controlului judiciar, pe durata cuprinsă între expirarea măsurii anterioare și primirea noii comunicări, nu se va putea reține reaua-credință a inculpatului în cazul nerespectării condițiilor impuse. … 27.Așa fiind, Curtea apreciază că, nici din această perspectivă, inculpatul nu suferă nicio consecință în cazul necomunicării, în aceeași zi, a prelungirii măsurii controlului judiciar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală fiind neîntemeiată. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Deneș în Dosarul nr. 1.721/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 215^1 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește