DECIZIA nr. 445 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Constanța Elena Ispas în Dosarul nr. 2.278/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 699D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă autoarea excepției personal. Lipsește partea Casa Județeană de Pensii Brașov. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, raportate la art. 16 din Constituție și la cerințele privind claritatea și previzibilitatea legii, sunt neconstituționale, întrucât sunt diverse interpretări date de contribuabili și autoritățile publice cuvântului „permanent“. Aceste interpretări se referă la veniturile specificate în adeverințele emise de angajator, care au caracter permanent, întrucât au fost acordate mai mulți ani la rând, plătindu-se contribuțiile aferente. Este, spre exemplu, cazul primelor acordate de sărbătorile anuale, al primelor de vacanțe sau pentru realizări deosebite. Nu este clar dacă permanența acestor venituri rezultă din acordarea acestora zilnic, săptămânal, lunar sau anual. Niciunde nu se arată că un spor permanent trebuie să fie acordat lunar. Aceste aspecte nu au fost analizate de instanțele de judecată. Prin interpretările diferite se creează confuzie și se trece în plan secund principiul contributivității, care ar trebui să primeze. Astfel, legea devine echivocă și neclară și încalcă principiile unicității și egalității. Un alt aspect privește faptul că, începând cu data de 1 aprilie 2001, se ia în calculul pensiilor aceeași categorie de venituri, care, anterior acestui an, nu s-a luat în calcul, deși angajatorul și-a angajat răspunderea că a făcut parte din fondul de salarii, conform contractului colectiv de muncă, și s-au reținut și virat contribuțiile de asigurări sociale la buget.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că nu se creează o discriminare între persoanele care se încadrează în ipoteza normei de lege criticate și persoanele care au îndeplinit condițiile de pensionare anterior. Deși sintagma „sporuri cu caracter permanent“ nu are un conținut foarte bine definit, în procesul de interpretare a normei legale este posibilă stabilirea accepțiunii corecte.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 5 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.278/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Constanța Elena Ispas într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale privind recalcularea pensiei, aflat în etapa procesuală a apelului. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prin adoptarea prevederilor cuprinse în art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 legiuitorul a încălcat normele de tehnică legislativă, deoarece a folosit un termen imprecis, precum „permanent“, în cadrul sintagmei „sporuri cu caracter permanent“. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție, creându-se o discriminare în raport cu persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a legii criticate, care au beneficiat de sporuri în perioadele similare. … 7.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât reglementarea criticată nu creează o situație de discriminare între persoanele care se încadrează în ipoteza acesteia și persoanele care au îndeplinit condițiile de pensionare anterior, o exprimare identică regăsindu-se în art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. În ceea ce privește o eventuală încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea apreciază că, deși sintagma „sporuri cu caracter permanent“ nu are un conținut foarte bine definit, în procesul de interpretare a normei legale este posibilă stabilirea accepțiunii sale corecte. … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut: „(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.“ … 12.Autoarea excepției susține că aceste prevederi de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) prin care se consacră obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autoarea acesteia se referă la lipsa de claritate a reglementării, susținându-se că sintagma „sporuri cu caracter permanent“ este lipsită de precizie.  … 14.Cu privire la această critică, Curtea reține că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 15.În ceea ce privește reglementarea criticată în cauza de față, Curtea constată că aceasta nu conține o definiție ori o enumerare a sporurilor cu caracter permanent la care se referă ipoteza legală. Cu toate acestea, legiuitorul prevede că sunt avute în vedere acele sporuri care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități. Dispozițiile art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, prevăd că sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit dispozițiilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la norme. Prevederile acestei anexe enumeră în mod detaliat care sunt sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, astfel că persoanele interesate pot cunoaște, fără niciun echivoc, care sunt sporurile cu caracter permanent.  … 16.Astfel, chiar dacă dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au o formulare generală, eventualele dificultăți de interpretare a legii sunt îndepărtate prin dispozițiile anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Astfel de clarificări prin acte administrative cu o forță juridică inferioară legii nu sunt contrare prevederilor constituționale atât timp cât aspectele reglementate prin aceste acte administrative nu sunt rezervate, potrivit Constituției, doar legii. … 17.Prin urmare, Curtea apreciază că susținerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție sunt neîntemeiate.  … 18.Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea constată că autorul excepției pune în discuție diferența de tratament juridic dintre persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 și cele pensionate ulterior acestei date.  … 19.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). … 20.De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. În acest sens, a arătat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Totodată, Curtea a observat că modul de stabilire a punctajului anual și a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare și acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situații identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 3 noiembrie 2004, Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, precum și Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009). … 21.În lumina acestor repere jurisprudențiale, criticile de neconstituționalitate formulate în raport cu prevederile art. 16 din Constituție apar ca fiind neîntemeiate. … 22.De altfel, în ceea ce privește categoriile de persoane comparate, Curtea constată că nu se poate reține nici măcar existența unui tratament juridic diferit, dispozițiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, conținând prevederi similare cu cele ale art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.  … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constanța Elena Ispas în Dosarul nr. 2.278/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește