DECIZIA nr. 444 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Alexandrina Mladin în Dosarul nr. 32.719/3/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 534D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 173 din 26 martie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 11 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.719/3/2018, Tribunalul București – Secția a IIIa civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată întro cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulată împotriva unei decizii de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale în ceea ce privește efectul stabilirii competenței exclusive a Tribunalului București în soluționarea tuturor contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. În acest sens, se arată că norma criticată impune o sarcină disproporționată și cauzează un vădit dezechilibru, lipsind persoanele îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii de posibilitatea de a ataca deciziile emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la tribunalele din raza teritorială a domiciliului acestora. De asemenea, se arată că în acest mod se generează costuri suplimentare legate de proces (deplasare, cazare, hrană etc.) creându-se astfel o discriminare între locuitorii din capitală și cei ce locuiesc la sute de kilometri distanță. … 7.Se mai susține că prevederea legală criticată încalcă posibilitatea unei persoane îndreptățite de a avea acces la actul de justiție cu costuri rezonabile, stricând echilibrul care trebuie să existe între o autoritate și un simplu cetățean, ca premisă a posibilității verificării judiciare a unei nedreptăți. În acest mod este distrus raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele procedurale utilizate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl reprezintă sintagma „la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității“, cuprinsă în art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, al căror conținut normativ, la data sesizării, era următorul: „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.“ … 12.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale, prin încheierea din 11 februarie 2019, textul de lege criticat a fost modificat prin Legea nr. 111/2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 28 mai 2019, chiar în sensul vizat de către autoarea excepției de neconstituționalitate, astfel încât, în prezent, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, iar nu la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, cum prevedea textul de lege criticat înainte de modificarea acestuia. … 14.Prin urmare, ținând seama de faptul că susținerile autoarei excepției au fost soluționate prin intervenția legiuitorului, în sensul dorit de aceasta, astfel încât, în prezent, nu mai este în vigoare soluția legislativă criticată, că încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 111/2019, precum și de faptul că, potrivit jurisprudenței Curții, momentul la care se raportează expresia „în vigoare“, din art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este acela al pronunțării Curții asupra excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este devenită inadmisibilă (a se vedea în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 287 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, paragraful 24, sau nr. 997 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007). … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității“, cuprinsă în art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Alexandrina Mladin, în Dosarul nr. 32.719/3/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește