DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale, sesizare formulată de „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.573 din 6 iulie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.718L/2/2022. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se arată, în prealabil, că aceasta este admisibilă, întrucât „titularul dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în cazul hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, poate fi un grup parlamentar constituit la nivelul Camerei Deputaților sau al Senatului. Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta s-a constituit prin anunțul din data de 1 februarie 2022, făcut în plenul Camerei Deputaților în temeiul art. 13 alin. (1) și (7) din Regulamentul Camerei Deputaților și al considerentelor exprimate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, prin decizia de asociere în cadrul aceluiași grup a 13 deputați, având ca lider de grup pe Victoria-Violeta Alexandru, vicelider Nicolae Giugea și secretar Claudiu-Martin Chira“. … 4.Se arată că obiectul sesizării de neconstituționalitate îl constituie o hotărâre a Parlamentului României privind constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale, adoptată în temeiul art. 64 alin. (4) și al art. 76 alin. (2) din Constituție, act care poate forma obiectul controlului de constituționalitate, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție și al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Hotărârea Parlamentului nr. 8/2022 vizează constituirea unui organism de rang constituțional, care face parte din organele interne ale Parlamentului prevăzute în Constituție, respectiv o comisie permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului. … 5.O primă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic. Autorul sesizării susține că activitatea legislativă nu se poate deroba de la respectarea regulilor care stabilesc cadrul și modul de funcționare a Parlamentului, întrucât nerespectarea normelor pe care și le-a stabilit ar da naștere arbitrarului și ar valoriza o conduită incompatibilă cu noțiunea de stat de drept, iar acest fapt nu poate fi acoperit din punct de vedere constituțional de principiul autonomiei parlamentare. Sunt invocate considerentele Deciziei nr. 261 din 5 mai 2022, prin care Curtea a constatat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. … 6.Autorul sesizării susține că adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 s-a făcut cu încălcarea vădită a prevederilor Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992 (denumit în continuare Regulamentul), precum și a normelor minimale de procedură parlamentară specifice unui stat de drept. Astfel, a fost încălcat art. 17 din Regulament, potrivit căruia „Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției și prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite“, întrucât proiectul de hotărâre a fost înaintat birourilor permanente în data de 26 aprilie 2022, iar după 7 zile a fost luat în discuția birourilor permanente reunite și supus dezbaterii și votului plenului comun al celor două Camere ale Parlamentului, respectiv în data de 3 mai 2022, fără a fi invocată procedura de urgență. De asemenea, conform art. 7 alin. (2) din același regulament, „Hotărârile Parlamentului de înființare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate și atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru și alte informații strict necesare unei bune funcționări, iar în anexă sunt cuprinse componența nominală și conducerea comisiilor“. Or, astfel cum reiese din stenograma ședinței birourilor permanente reunite din 3 mai 2022 și din stenograma ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din 3 mai 2022, Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2022 a fost adoptată fără ca documentul să conțină în anexă componența nominală completă a comisiei și a conducerii acesteia. Mai mult, din cadrul dezbaterilor a rezultat intenția unor grupuri parlamentare de a face nominalizări cu privire la componența comisiei ulterior aprobării hotărârii de constituire, însă aceste desemnări nu au fost supuse validării în plenul celor două Camere ale Parlamentului. … 7.Se mai arată că, potrivit art. 4 alin. (3) din Regulament, „Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. (1) și (2) și a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor“, însă din analiza stenogramelor menționate reiese că între liderii grupurilor parlamentare nu a avut loc niciun fel de negociere cu privire la componența numerică a comisiei permanente propuse spre constituire, neexistând nici măcar un act prealabil de informare asupra acestui demers. Mai mult, din dezbaterile asupra proiectului de hotărâre care au avut loc în ședința de plen rezultă cu claritate faptul că între liderii de grup nu a existat un acord sau o negociere prealabilă. … 8.Autorul sesizării consideră că nici în ceea ce privește raportul dintre numărul deputaților și al senatorilor nu este respectată norma prevăzută de Regulament, întrucât ponderea în componența comisiei este de 12 deputați și 3 senatori, față de raportul de 330 de deputați la 135 de senatori aflați în mandat, fapt care ar fi trebuit să conducă la cel puțin 4 senatori care să facă parte din comisie. … 9.O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate, claritate, precizie, fluență și inteligibilitate necesar a fi îndeplinite conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Autorul sesizării observă că, referitor la constituirea comisiilor permanente comune la nivelul Parlamentului, sunt incidente dispozițiile art. 4 și 7 din Regulament, care permit constituirea de astfel de organe de lucru „prin hotărâri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi“. Potrivit art. 7 alin (2), odată cu înființarea unei comisii permanente comune se definesc „obiectul de activitate și atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru și alte informații strict necesare unei bune funcționări“. Așadar, apreciază că elementul-cheie în ecuația constituirii unei comisii parlamentare îl constituie obiectul de activitate al acesteia, fără de care nu ar putea fi justificată constituirea unui astfel de organism. De altfel, lipsa definirii unui scop pentru care a fost constituită o astfel de comisie ar releva inutilitatea actului în sine. Totodată, este obligatoriu ca între obiectul de activitate și scopul unui astfel de organism de lucru al Parlamentului să existe o corelație indisolubilă, fapt pentru care devine evidentă necesitatea argumentării, expunerii de motive cu privire la actul propus spre aprobare. Or, în cazul Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 se poate constata o confuzie evidentă între argumentația utilizată în adresa înaintată birourilor permanente reunite de către grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat, prin care se evocă „necesitatea întăririi controlului parlamentar asupra activității desfășurate în sfera securității naționale“, cea din preambulul hotărârii Parlamentului, care face referire la „transformările survenite în sistemul global de securitate“ și la „angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord“, și reglementarea în sine de la art. 1 al hotărârii Parlamentului prin care sunt fixate obiectivele comisiei: „a) avizarea actelor normative aflate în procedura parlamentară care privesc domeniul securității; b) organizarea de dezbateri asupra modificărilor din domeniul securității naționale“. În opinia autorului sesizării de neconstituționalitate, nu există o corelație elementară între cele trei paliere, motiv pentru care hotărârea Parlamentului nu reflectă cu suficientă precizie scopul și obiectul de activitate al comisiei în acord cu elementele invocate ca justificare pentru înființarea acestui organism. Confuzia referitoare la obiectul de activitate al comisiei este confirmată și de dezbaterile din plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului din data de 3 mai 2022. … 10.De altfel, chiar redactarea este una deficitară, întrucât se face vorbire de „acte normative aflate în procedură parlamentară“ care privesc domeniul „securității“, fără a se menționa dacă este vorba de securitatea națională, globală, cibernetică, biologică, sanitară, sau de „modificări din domeniul securității naționale“, fără a se preciza dacă este vorba despre modificări legislative, administrative, ierarhice sau de altă natură. Din acest punct de vedere art. 1 al Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 privind constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale încalcă art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 11.În raport cu dispozițiile art. 8 din Regulament, potrivit cărora „La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii“, autorul sesizării apreciază că Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2022 ar fi trebuit să vizeze constituirea unei comisii speciale, și nu a unei comisii permanente, așa cum au fost constituite astfel de comisii speciale în legislaturile anterioare. Este invocată Decizia nr. 828 din 13 decembrie 2017, în care Curtea a menționat că o comisie specială, astfel cum ilustrează și denumirea sa, impune o cale specială, distinctă de cea generală, competența sa făcând inutilă parcurgerea procedurii generale de avizare sau adoptare a unui raport. Din moment ce comisia specială întocmește un raport asupra unui proiect/unei propuneri legislative, este inutil ca o comisie permanentă să întocmească un al doilea raport, deoarece s-ar ajunge la crearea unei proceduri care ar dubla obligația inițială de întocmire a raportului. Or, în cazul de față, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2022 sunt omise tocmai atribuțiile funcționale ale acestui organism, în sensul de a avea abilitarea necesară pentru întocmirea rapoartelor asupra actelor normative aflate în analiză, fiind lipsită de instrumente și proceduri care să o facă funcțională și eficientă. … 12.Mai mult, elementele prevăzute în obiectul de activitate al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale se suprapun cu cele prevăzute pentru Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, existând premisa unui paralelism și a unui conflict de competențe între cele două organisme ale Parlamentului în raport cu avizarea proiectelor de acte normative în domeniul securității naționale. … 13.O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție cu privire la constituirea deputaților și senatorilor în grupuri parlamentare și constituirea comisiilor comune potrivit configurației politice a fiecărei Camere a Parlamentului. Astfel, autorul sesizării susține că „în componența nominală a comisiei nu a fost prevăzută reprezentarea grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta, conform configurației politice invocate de art. 2 alin. (1) și (3) din textul Hotărârii Parlamentului României nr. 8 din 3 mai 2022“. Menționează că principiul reprezentării parlamentare a deputaților și/sau senatorilor, care nu sunt parte a unei majorități constituite la nivelul Parlamentului, reprezentând astfel forțe de opoziție parlamentară, este esențial pentru procesul democratic, permițând astfel utilizarea unor pârghii minimale de acțiune parlamentară puse la dispoziția acestora, inclusiv garantarea libertății de exprimare în exercitarea mandatului. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012. Or, refuzul unei majorități de a permite reprezentarea unor grupuri parlamentare în cadrul organismelor de lucru ale Parlamentului, în pofida drepturilor prevăzute de Constituție și de regulamentele de funcționare ale Camerei Deputaților și Senatului, reprezintă o gravă restrângere a exercițiului democratic, respectiv încălcarea art. 1 alin. (3) și a art. 69 din Constituție, referitoare la regimul democratic al statului și la exercitarea mandatului de către deputați și senatori. … 14.Din punctul de vedere al respectării principiului configurației politice, autorul sesizării consideră că numărul limitat al membrilor unor comisii parlamentare nu poate fi invocat în scopul lipsirii unor grupuri parlamentare de dreptul de reprezentare, dimpotrivă componența numerică a comisiilor parlamentare trebuie astfel determinată încât să permită reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice. Spre exemplu, în cazul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale era necesară o componență numerică de 25 de parlamentari, fapt care să permită reprezentarea cu un membru a grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta. Reprezentarea acestui grup parlamentar la nivelul comisiilor parlamentare este îndreptățită de îndeplinirea tuturor rigorilor prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților sau de considerentele deciziilor Curții Constituționale pentru constituirea grupului parlamentar al deputaților independenți. Autorul sesizării face referire la Decizia nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, potrivit căreia constituirea unui grup parlamentar al deputaților independenți, pe parcursul legislaturii, în temeiul dispozițiilor stabilite de Camera Deputaților prin regulamentul propriu, nu poate rămâne fără consecințe în planul raporturilor de ordin politic și organizatoric din cadrul Camerei, iar unul dintre aspectele esențiale ale rolului grupurilor parlamentare în aceste raporturi îl constituie implicarea în formarea celorlalte structuri ale Camerelor Parlamentului, prin formularea de propuneri pentru alegerea componenței birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Conform deciziei menționate, rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Referindu-se la acest drept al parlamentarilor, norma regulamentară nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă de asemenea din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu au obținut mandate la alegeri. În ceea ce privește dreptul deputaților de a se constitui ca grup al deputaților independenți, în acord cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, autorul sesizării invocă Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, în care Curtea a statuat că „interdicția deputaților neafiliați de a-și forma un grup parlamentar și interdicția formării unui grup parlamentar al unui partid care nu a obținut mandate în urma alegerilor derivă din principiul electiv în constituirea Parlamentului și din necesitatea de reprezentativitate izvorâtă din alegeri. Astfel, în aceste situații, nu se pune în discuție posibilitatea neîngrădită de a trece de la un grup parlamentar la altul sau afilierea la alt grup parlamentar sau posibilitatea constituirii unui nou grup parlamentar al independenților, ci, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, «este o altă problemă în cazul în care constituirea unui grup parlamentar, ca urmare a acestor renunțări, afilieri și transferuri ar avea ca efect reprezentarea în Parlament a unui partid politic care nu a reușit prin alegeri să-și trimită în Parlament niciun candidat. O asemenea situație ar fi evident contrară Constituției și mai ales acelor norme constituționale care vorbesc de partide reprezentate în Parlament»“. … 15.Având în vedere argumentele expuse, autorul sesizării consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție cu privire la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, raportat la nesocotirea drepturilor grupului parlamentar al deputaților independenți, prevăzute conform Deciziei nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, Deciziei Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012, Deciziei nr. 85 din 13 februarie 2019, Deciziei nr. 261 din 5 mai 2022, precum și raportat la exigențele de ordin procedural și substanțial care se impun a fi respectate în cadrul legiferării. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctul de vedere al birourilor permanente. … 17.Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că sesizarea de neconstituționalitate formulată este inadmisibilă. Sub aspectul legalității sesizării, se arată că doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru nu are calitatea procesuală de autor al sesizării conferită de art. 146 lit. l) din Constituție și de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar sesizarea nu aparține unui grup parlamentar constituit în acord cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților. Mai exact, autorul sesizării este reprezentat de Grupul deputaților independenți de Dreapta din Camera Deputaților, grup ce nu este constituit din deputați aparținând unui partid participant la alegerile parlamentare din anul 2020, aceștia nemaiavând apartenența politică a partidului pe listele căruia au participat la aceste alegeri, aderând la un nou partid politic, înființat pe parcursul actualei legislaturi. Aceștia au două căi regulamentare de a-și exercita mandatul reprezentativ după pierderea apartenenței politice la partidul din partea căruia au candidat, respectiv de a activa ca deputați neafiliați sau de a adera la un grup parlamentar preexistent. … 18.Constituirea grupurilor parlamentare, ca formă de organizare politică a Parlamentului, are loc imediat după alegeri și condiționează întreaga pondere în economia funcționării sale. Această constituire a grupurilor parlamentare are loc ca urmare a alegerilor, astfel încât să existe o proporționalitate și simetrie între voturile exprimate de cetățeni/alegători și configurația parlamentară, în același sens fiind stabilite componența Biroului permanent și a comisiilor parlamentare, dar și funcțiile de conducere corespunzătoare acestor structuri, ceea ce a dat naștere așa-numitului „algoritm politic“. În funcție de acest moment are loc stabilirea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților, și nu în funcție de formarea unei noi majorități de conjunctură politică în Parlament. Negociabil poate fi un acord politic parlamentar sau o înțelegere politică între grupurile parlamentare, însă nu și renegocierea componenței Biroului permanent ca structură de conducere a Camerei Deputaților. Dacă ar fi admisă o astfel de idee, această renegociere ar avea putere egală cu rezultatul alegerilor, ceea ce ar echivala cu împrejurarea că oricând, prin simpla renegociere, se poate schimba rezultatul votului cetățenilor. Or, față de prevederile art. 64 alin. (5) din Constituție, nu se poate nici negocia, nici renegocia configurația politică a Parlamentului, care este dată de rezultatul alegerilor, iar a admite o teza contrară înseamnă a scoate din economia statului de drept rezultatul alegerilor. A admite posibilitatea liberei constituiri de noi grupuri parlamentare în jurul unor partide politice nou-înființate, neparticipante la alegeri sau care nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. … 19.Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată că, din analiza prevederilor regulamentare și constituționale, rezultă că semnatarii sesizării de neconstituționalitate nu pot revendica nici statutul independenților și nici nu pot fi asimilați cu aceștia, întrucât „independent“ este doar acela care a fost recunoscut „candidat independent“ la alegerile parlamentare, care a întrunit condițiile de reprezentativitate prevăzute de lege și a obținut votul alegătorilor, în timp ce deputatul „devenit independent“ a fost votat prin raportare la afilierea lui politică și la programul politic al partidului pe a cărui listă a candidat. … 20.Apreciază că obiecțiile de neconstituționalitate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, iar invocarea dispozițiilor constituționale pretins a fi încălcate trebuie să fie efectivă, iar nu formală, or, în speță autorul sesizării este nemulțumit că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ nu are reprezentant la nivelul comisiei nouînființate, a cărei constituire respectă principiul configurației politice. Mai mult, sub aspectul obiectului controlului de constituționalitate, precizează că hotărârea atacată nu face parte din sfera hotărârilor ce pot fi supuse jurisdicției constituționale, întrucât vizează încălcarea unor prevederi referitoare la procedurile interne de organizare și funcționare a structurilor Camerei Deputaților. … 21.În subsidiar, Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că hotărârea criticată nu încalcă niciuna dintre prevederile cadrului normativ referitor la tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind constituțională prin raportare la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Astfel, cu privire la criticile formulate referitoare la faptul că hotărârea „a fost adoptată fără ca documentul să conțină componența nominală completă a comisiei și a conducerii acesteia, în anexă“, arată că plenul a votat ca anexa hotărârii privind componența nominală a comisiei să se completeze alocând fiecărui grup parlamentar un număr de locuri în acord cu ponderea acestora, în condiții regulamentare, iar repartizarea numărului de membri s-a realizat cu respectarea principiului configurației politice. Prin urmare, actul normativ supus controlului de contencios constituțional este în concordanță cu Legea fundamentală. … 22.Biroul permanent al Senatului apreciază că sesizarea de neconstituționalitate formulată este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. … 23.Cu privire la admisibilitatea sesizării de neconstituționalitate, arată că, astfel cum reiese din prevederile Constituției României, ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, ale Regulamentului Senatului și ale Regulamentului Camerei Deputaților, grupul parlamentar este o structură internă a Camerei. Astfel, capitolul din Constituție în care este prevăzut dreptul parlamentarilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere, are denumirea Organizarea internă. Analizând sesizarea înaintată de doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru, care a semnat în calitate de lider al Grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta, Biroul permanent al Senatului constată că acest grup parlamentar nu se regăsește în structura organizatorică a Camerei Deputaților, întrucât doamna Victoria-Violeta Alexandru este din data de 5 noiembrie 2021 deputat neafiliat, astfel că acest grup nu a îndeplinit condițiile legale și constituționale pentru a obține statutul de grup parlamentar, ca structură internă a Camerei Deputaților. Mai mult decât atât, plenul Camerei Deputaților nu a consfințit constituirea grupului parlamentar. Prin urmare, sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 8/2022 privind constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale nu îndeplinește condiția de admisibilitate sub aspectul titularului sesizării, fiind inițiată, în fapt, de deputatul Victoria-Violeta Alexandru, în calitate de deputat neafiliat. … 24.Pe fondul sesizării, cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, Biroul permanent al Senatului arată că aspectele procedurale invocate de autorul sesizării atât cu privire la circuitul documentelor, cât și cele referitoare la modalitatea de repartizare în structurile Camerelor respective nu ridică probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare, circumscriindu-se, astfel, principiului autonomiei regulamentare, întocmai cum a fost statuat în jurisprudența constituțională în mod constant. … 25.Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că, referitor la stabilirea atribuțiilor comisiei comune permanente, fiecare comisie își poate adopta propriul regulament de organizare și funcționare. Autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și la procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare. Constituirea comisiei comune permanente într-un domeniu strict delimitat, în speță domeniul securității naționale, nu restrânge competența comisiilor permanente ale celor două Camere, astfel încât se constată că o atare critică este vădit lipsită de fundament juridic. … 26.Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră regula mandatului reprezentativ, invocând jurisprudența Curții Constituționale, Biroul permanent al Senatului susține că norma constituțională oferă celor aleși libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independenți față de toate grupurile parlamentare, iar nu și pe aceea de a constitui oricâte grupuri parlamentare doresc și în orice condiții, sub acest aspect fiind incidente dispozițiile art. 64 alin. (3) din Constituție. Or, constituirea comisiei comune permanente s-a realizat cu respectarea configurației politice existente la momentul respectiv. … 27.La dosarul cauzei a fost depus un înscris sub titulatura de amicus curiae, prin care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților solicită Curții Constituționale respingerea sesizării de neconstituționalitate ca inadmisibilă, pentru motive similare cu cele cuprinse în punctele de vedere înaintate de birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. … 28.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prin Adresa nr. 5.707 din 11 iulie 2022, a solicitat președintelui Camerei Deputaților să comunice instanței constituționale care sunt grupurile parlamentare care fac parte din structura Camerei Deputaților, potrivit art. 64 alin. (3) din Constituție. … 29.Prin Adresa nr. 2/2.281CP din 14 iulie 2022, Camera Deputaților a comunicat „lista grupurilor parlamentare care fac parte din structura Camerei Deputaților, astfel cum se regăsesc în evidența oficială a Camerei Deputaților: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupul parlamentar AUR, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupul parlamentar al minorităților naționale.“ … 30.La termenul de judecată fixat pentru data de 28 septembrie 2022, Curtea a dispus amânarea începerii deliberărilor asupra cauzei pentru data de 12 octombrie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:31.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 8 iunie 2022, care are următorul conținut: + 
Articolul 1Se constituie Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective:a)avizarea actelor normative aflate în procedura parlamentară care privesc domeniul securității; … b)organizarea de dezbateri asupra modificărilor din domeniul securității naționale. …  + 
Articolul 2(1)Comisia prevăzută la art. 1 se compune din 15 membri, desemnați de grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, potrivit configurației politice a Parlamentului României.(2)Comisia este condusă de un birou alcătuit din președinte, un vicepreședinte și un secretar.(3)Componența Comisiei și biroul acesteia sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.(4)În condițiile în care unul dintre membrii Comisiei se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupurile parlamentare vor desemna un înlocuitor.(5)Convocarea ședințelor Comisiei se face cu cel puțin o zi înainte de către președinte sau, în lipsa acestuia, de către vicepreședinte. + 
Articolul 3(1)Ședințele Comisiei sunt, de regulă, publice.(2)Condițiile în care reprezentanții mass-mediei au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia. + 
Articolul 4(1)Pentru ca ședințele Comisiei să aibă loc în mod legal este necesară participarea a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun.(2)Hotărârile Comisiei se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. Votul este deschis. + 
Articolul 5Spațiile, dotările tehnice, precum și numărul de personal necesare pentru funcționarea Comisiei se aprobă de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. … 32.Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), care consacră principiul statului de drept, respectiv principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 64 alin. (3) și (5) referitoare la dreptul deputaților și senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, respectiv alcătuirea comisiilor parlamentare potrivit configurației politice, precum și dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) care consacră efectele deciziilor Curții Constituționale. … 33.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, admisibilitatea acesteia se analizează prin prisma obiectului și al titularilor dreptului de sesizare. Astfel, pentru a fi admisibilă, sesizarea trebuie să aibă ca obiect o hotărâre parlamentară – adoptată de Senat, de Camera Deputaților sau de cele două Camere ale Parlamentului întrunite în ședință comună -, cu excepția celor care privesc regulamentele parlamentare, și să fie formulată de unul dintre președinții celor două Camere sau de un grup parlamentar ori de un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Deși legea nu prevede expres, din enumerarea limitativă a subiecților de drept îndrituiți să formuleze cereri de învestire a instanței constituționale rezultă implicit și cerința ca, la momentul învestirii instanței constituționale, autorul sesizării să aibă calitatea ori să exercite funcția ce îi conferă acest drept. … 34.Din perspectiva obiectului controlului de constituționalitate, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 3 mai 2022 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 în data de 8 iunie 2022. Hotărârea parlamentară menționată – adoptată în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituție și ale art. 4 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicată – este un act juridic care poate fi supus controlului, fiind o hotărâre care aparține plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului. … 35.Din perspectiva titularilor dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, se observă că sesizarea a fost formulată de „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ și a fost semnată de doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru, în calitate de lider al acestui grup. Cu privire la admisibilitatea cererii formulate, autorul sesizării arată că „titularul dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în cazul hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, poate fi un grup parlamentar constituit la nivelul Camerei Deputaților sau al Senatului. Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta s-a constituit prin anunțul din data de 1 februarie 2022, făcut în plenul Camerei Deputaților în temeiul art. 13 alin. (1) și (7) din Regulamentul Camerei Deputaților și al considerentelor exprimate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, prin decizia de asociere în cadrul aceluiași grup a 13 deputați, având ca lider de grup pe Victoria-Violeta Alexandru, vicelider Nicolae Giugea și secretar Claudiu-Martin Chira“. … 36.Având în vedere că, în speță, sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“, Curtea constată, în urma verificării informațiilor de pe site-ul oficial al Camerei Deputaților, că acest grup parlamentar nu se regăsește pe lista grupurilor parlamentare care fac parte din structura Camerei Deputaților. De asemenea, autorul sesizării, respectiv doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru, este trecută la categoria deputați neafiliați, la poziția nr. 2. Mai mult, din informațiile oficiale aflate pe site-ul Camerei Deputaților rezultă că toți parlamentarii cu privire la care se precizează că ar face parte din componența, respectiv din conducerea noului grup parlamentar sunt înscriși în evidențele oficiale ca deputați neafiliați. … 37.De asemenea, potrivit Adresei nr. 2/2.281CP din 14 iulie 2022, menționată la paragraful 29 al prezentei decizii, Camera Deputaților a comunicat lista grupurilor parlamentare care fac parte din structura Camerei Deputaților, astfel cum se regăsesc în evidența oficială a Camerei Deputaților, și anume: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupul parlamentar AUR, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupul parlamentar al minorităților naționale. … 38.În jurisprudența sa, Curtea s-a mai confruntat cu o situație similară în care a fost sesizată pentru exercitarea controlului de constituționalitate a unor prevederi din Regulamentul Senatului de un grup parlamentar care nu figura ca făcând parte din structurile Senatului. Prin Decizia nr. 142 din 24 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 1 aprilie 2004, Curtea a reținut că sesizarea formulată este semnată de președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, „grup a cărui organizare nu este recunoscută de Senat. Întrucât Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu este constituit regulamentar, Curtea constată că nu este legitim dreptul său de sesizare a Curții Constituționale pentru declanșarea controlului de constituționalitate“. … 39.Din coroborarea informațiile prezentate rezultă că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ nu figurează ca făcând parte din structurile Camerei Deputaților și, prin urmare, Curtea nu poate reține în cauza de față calitatea de titular al dreptului de sesizare a „Grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“. … 40.Analizând criticile de neconstituționalitate care au vizat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților care interzic formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor, prin Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragrafele 64 și 65, Curtea a reținut că, în temeiul art. 64 alin. (3) din Constituție, care consacră dreptul parlamentarilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere, „Regulamentul Camerei Deputaților instituie următoarele reguli de constituire a grupurilor parlamentare: grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați [art. 13 alin. (1)]; deputații care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale pot forma grupuri parlamentare [art. 13 alin. (1)]; deputații care au candidat ca independenți pot forma grupuri parlamentare [art. 13 alin. (1)]; deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot constitui un singur grup parlamentar [art. 13 alin. (1)]; deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar [art. 13 alin. (2)]; deputații care au candidat pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte [art. 13 alin. (3)]; grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înființat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind constituirea noului partid [art. 13 alin. (4)]; deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale, precum și deputații independenți care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) [art. 13 alin. (5)]; deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar [art. 13 alin. (6)]; deputații rămași neafiliați nu-și pot constitui un grup parlamentar [art. 13 alin. (6)]: în cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare [art. 13 alin. (7)]“. … 41.Cu privire la susținerea autorului sesizării conform căreia „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta s-a constituit prin anunțul din data de 1 februarie 2022, făcut în plenul Camerei Deputaților în temeiul art. 13 alin. (1) și (7) din Regulamentul Camerei Deputaților și al considerentelor exprimate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019“, Curtea reține că simpla informare a plenului unei Camere a Parlamentului cu privire la înființarea unui grup parlamentar, urmată de enumerarea componenței acestuia, nu reprezintă temeiul constituirii acestuia și nici nu este prin el însuși un aspect suficient, de natură să ateste existența grupului. … 42.Potrivit regulamentelor parlamentare și jurisprudenței Curții Constituționale antereferite, prezentarea în plen a noilor grupuri parlamentare de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare, reprezintă ultima etapă într-o suită de reguli cărora trebuie să se subsumeze înființarea acestora, însă această prezentare nu poate fi constitutivă de drepturi prin ea însăși câtă vreme manifestarea de voință a parlamentarilor de a se asocia într-un grup parlamentar – ce nu se poate exercita în afara regulilor constituționale și regulamentare – nu se reflectă în niciun act juridic formalizat al Camerei, care să constate noua realitate politică. De aceea, înființarea unei noi structuri parlamentare urmată de prezentarea acesteia în plenul Camerei de către liderul ei produce efecte juridice numai dacă înființarea noului grup parlamentar se reflectă în structura tuturor organelor de conducere și de lucru ale Camerei, constituite în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (2), (4) și (5) din Constituție, prin hotărâre. … 43.Manifestarea de voință a unor parlamentari de a constitui un grup parlamentar este subsumată respectării unor reguli constituționale și regulamentare, iar prezentarea acestei decizii, prin liderul lor, în plenul Camerei nu poate rămâne în afara voinței Camerei. Adoptarea tuturor actelor juridice succesive de constituire a organelor de conducere și de lucru ale Camerei Parlamentului reflectă, prin componența nominală a acestor organe, și existența noii structurii parlamentare înființate în conformitate cu dispozițiile regulamentare, ca rezultat al acordului de voință al tuturor grupurilor parlamentare existente în forul legislativ, cu respectarea deopotrivă a principiilor mandatului reprezentativ și al autonomiei regulamentare, care guvernează activitatea parlamentară. Or, sub acest aspect, Curtea observă că subsecvent prezentării „Grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ în ședința din data de 1 februarie 2022, Camera Deputaților nu a adoptat niciun act juridic, respectiv nicio hotărâre care prin conținutul ei să ateste includerea membrilor acestui grup parlamentar în componența nominală a organelor de conducere (Biroul permanent al Camerei Deputaților, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare) sau de lucru (comisiile parlamentare). … 44.În acest context, față de obiectul cererii formulate, respectiv analiza constituționalității unei hotărâri a Parlamentului prin care se constituie o comisie parlamentară, Curtea reține că modul de constituire a unui grup parlamentar nu formează obiectul controlului de constituționalitate, analiza instanței constituționale vizând numai temeiurile regulamentare pe baza cărora funcționează astfel de structuri ale Parlamentului. Așadar, Curtea se limitează să constate că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta“ nu face parte din structurile Camerei Deputaților, astfel că acesta nu poate avea calitatea de titular al dreptului de a sesiza instanța constituțională, cererea sa în cauza dedusă controlului fiind inadmisibilă. … 45.Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea nu a fost legal sesizată să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022, astfel încât sesizarea de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 46.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește