DECIZIA nr. 444 din 11 iulie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de Societatea CET Govora – S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 4.048/90/2015 al Curții de Apel Pitești – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 291D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Ministerul Finanțelor Publice a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 12 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.048/90/2015, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, excepție ridicată de Societatea CET Govora – S.A. din Râmnicu Vâlcea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită anularea unor acte administrative întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate permit un tratament discriminatoriu între instituțiile publice, societățile și companiile naționale, regiile autonome, societățile unde statul este acționar integral sau majoritar, pe de o parte, și persoanele juridice de drept privat, pe de altă parte, creându-se inegalități ce decurg din faptul că, pentru acestea din urmă, nu este necesară obținerea unui acord prealabil din partea unor entități pentru a achiziționa servicii juridice de consultanță, asistență sau reprezentare, în timp ce această obligație revine instituțiilor publice și societăților la care statul este acționar integral sau majoritar. În acest context, se apreciază că interpretarea potrivit căreia este necesar un acord prealabil din partea consiliului județean conduce la încălcarea accesului liber la justiție în cazul autoarei excepției de neconstituționalitate, deoarece acesta se întrunește numai o dată în fiecare lună, cu atât mai mult cu cât în consiliul de administrație al acesteia este delegat un reprezentant al consiliului județean, care, prin acordul exprimat, presupune girul dat de consiliul județean. De asemenea, prin condiționarea menționată, operează o restrângere a drepturilor acestor entități. … 7.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, context în care arată că în privința caracterului constituțional al prevederilor criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că art. 16 alin. (1) din Constituție garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii, iar în situația de față, autorul excepției invocă o eventuală discriminare a unei/unui autorități publice/operator economic. Prin urmare, prevederile art. 16 din Constituție nu sunt incidente. Cu privire la încălcarea celorlalte prevederi constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, precizează că norma criticată nu interzice în niciun fel persoanelor juridice posibilitatea de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime sau de a fi asistate/reprezentate în justiție; prevederile criticate instituie regula potrivit căreia serviciile de asistență juridică se asigură în primul rând de personalul propriu de specialitate juridică angajat, iar, pe cale de excepție, în situații temeinic justificate (atunci când activitățile juridice de consultanță nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate), pot fi achiziționate servicii de această natură în condițiile legii. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins:(2)În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:a)ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale; … b)consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice. … (3)În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale, precum și regiilor autonome prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea și mandatarea reprezentanților statului sau unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere ale acestora:a)de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar; … b)de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pentru cele la care unitățile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social. …  … 13.Dispozițiile alin. (1) cuprinse în art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 la care fac referire prevederile criticate au următorul conținut: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare“. … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată, în principal, pentru a implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și de întărire a disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței de urgență, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că pentru aceeași activitate cu caracter juridic o autoritate sau instituție publică a efectuat atât cheltuieli cu personal propriu de specialitate juridică, cât și cheltuieli cu firme private de avocatură. … 16.Practic, aceste măsuri au în vedere faptul că statul are obligația să asigure și să mențină disciplina fiscal-bugetară, sustenabilitatea pe termen mediu și lung a finanțelor publice și să procedeze la gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil, în consonanță cu obligațiile ce decurg din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 de 14 mai 2015, și din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006. … 17.Totodată, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care este Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 18.În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a pretinsei contrarietăți a prevederilor criticate cu cele ale art. 16 din Constituție, de principiu, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Per a contrario, când există situații diferite, regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit, iar o atare soluție legislativă nu contravine principiului egalității, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalității în fața legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. De asemenea, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele dintre diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (în acest sens, a se vedea Hotărârea din 23 iulie 1968, pronunțată în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, și Hotărârea din 6 iulie 2004, pronunțată în Cauza Bocancea și alții împotriva Republicii Moldova, paragraful 24). … 19.Or, din examinarea prevederilor legale criticate reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, fiind vorba cu precădere despre persoane juridice de drept public, neputându-se reține că instituțiile publice, societățile și companiile naționale, regiile autonome, societățile unde statul este acționar integral sau majoritar se află în aceeași situație juridică circumscrisă persoanelor juridice de drept privat. Această distincție poate fi realizată în primul rând prin modul diferit de finanțare, prima categorie fiind finanțată de la bugetul de stat (integral sau parțial), iar cea de a doua având finanțare privată. … 20.În ceea ce privește asigurarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități. … 21.Însă, de la această regulă s-a legiferat și o excepție, respectiv faptul că, în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice ale administrației publice centrale și locale, societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiilor autonome, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, care prevede o anumită procedură cu privire la avizarea/aprobarea prealabilă a acestor achiziții. … 22.Astfel, potrivit legii, aceste servicii pot fi achiziționate numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale, cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale; în ceea ce privește activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare necesare pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale, precum și regiilor autonome, acestea pot fi achiziționate cu aprobarea și mandatarea reprezentanților statului sau unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere ale acestora, respectiv de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar și de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pentru cele la care unitățile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social. … 23.Față de această împrejurare, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin normele criticate nu se îngrădește în niciun fel accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci, dimpotrivă, se creează toate premisele pentru a se da eficiență prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, iar stabilirea unor anumite condiții în care se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare nu este de natură a îngrădi în vreun fel aceste drepturi. … 24.Referitor la aspectele învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la calendarul ședințelor consiliului județean, la reprezentanții statului în consiliile de administrație ale entităților prevăzute la art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, respectiv faptul că este delegat un reprezentant al consiliului județean, care, prin acordul exprimat, presupune girul dat de consiliul județean, Curtea reține că acestea sunt chestiuni ce țin de diligența cu care autoritățile îndrituite cu interpretarea și aplicarea legii concură la transpunerea în practică a acesteia, nefiind aspecte ce țin de constituționalitatea unui text legal. … 25.Cu privire la prevederile art. 53 din Constituție, având în vedere faptul că nu s-a constatat restrângerea unui drept fundamental, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză. … 26.Față de cele prezentate, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, în raport cu dispozițiile constituționale invocate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea CET Govora – S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 4.048/90/2015 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019.
PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește