DECIZIA nr. 443 din 24 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 4 ianuarie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 40
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 46
ART. 16REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ART. 17REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 5
ART. 18REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 41
ART. 18REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 36
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 36
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 21REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 73
ART. 23REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 1 11/01/2012
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 743 02/06/2011
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 903 06/07/2010
ART. 28REFERIRE LAHOTARARE 04/05/2000
ART. 29REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 30REFERIRE LAHOTARARE (R) 3 29/09/2007
ART. 30REFERIRE LAHOTARARE (R) 3 29/09/2007
ART. 30REFERIRE LASTATUT (R) 29/09/2007 ART. 121
ART. 30REFERIRE LASTATUT (R) 29/09/2007 ART. 128
ART. 30REFERIRE LASTATUT (R) 29/09/2007 ART. 121
ART. 30REFERIRE LASTATUT (R) 29/09/2007 ART. 128
ART. 31REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 23
ART. 33REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 33REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 34REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 37
ART. 34REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 74
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 40
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 37REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 37REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 lit. c) și ale art. 74 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, excepție ridicată de Ioan Florin Frățilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.701D/2018.2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, iar pentru Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.), Instanța superioară de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. și Instanța locală de disciplină din cadrul U.N.P.I.R., domnul avocat Cristian Ghiță din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus precizări, iar partea U.N.P.I.R. a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care, în prealabil, precizează că înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei se aflau la instanța de fond care a omis să le transmită. În continuare, acesta arată că art. 37 lit. c)din Ordonanța de urgență a Guvernului se referă la excluderea din profesia de practician în insolvență, fără a se prevedea clar condițiile în care se face acest lucru. Astfel, limitele sancțiunilor sunt prevăzute prin statutul profesiei, ceea ce antrenează o lipsă de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate.5.Având cuvântul, reprezentantul U.N.P.I.R., al Instanței superioare de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. și al Instanței locale de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. solicită respingerea, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că a depus concluzii scrise și că U.N.P.I.R. funcționează în cadrul și în limitele legii. Se susține că sancțiunea este proporțională cu scopul urmărit de prevederile legale criticate.6.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta menționează că legiuitorul delegat are dreptul de a reglementa această profesie, iar U.N.P.I.R. i s-a conferit competența de autoreglementare. Se mai arată că limitele sancțiunilor aplicabile vizează doar acele sancțiuni cuantificabile.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 3 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.746/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 37 lit. c) și ale art. 74 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, excepție invocată de Ioan Florin Frățilă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a unor acte administrative de suspendare, respectiv de excludere a sa din profesia de practician în insolvență, având în vedere că s-a aflat temporar într-o situație de incompatibilitate din cauza exercitării profesiei de executor judecătoresc și nu a plătit în această perioadă cotizația anuală și contribuția aferente profesiei de practician în insolvență.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, întrucât deleagă unui organism privat, cum este Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.), competența de a stabili faptele în privința cărora poate aplica sancțiuni. Apreciază că stabilirea cazurilor și a faptelor/abaterilor care duc la excluderea din profesie trebuie să fie reglementată prin lege, și nu prin acte de voință ale unei persoane juridice private, cum este U.N.P.I.R. Actul normativ criticat stabilește condițiile prin care se dobândește statutul de practician în insolvență. Prin simetrie, același act cu putere de lege trebuie să stabilească cu claritate și situațiile în care se pierde calitatea de practician în insolvență. În felul acesta, legea devine lipsită de predictibilitate, încălcând prevederile constituționale invocate.9.În consecință, neindicarea în corpul legii a tuturor cazurilor care determină excluderea din profesie și lăsarea la aprecierea unei organizații private a reglementării acestor împrejurări care justifică aplicarea sancțiunii reprezintă o încălcare a principiilor constituționale referitoare la ierarhizarea actelor normative și la supremația Constituției.10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 37 lit. c) și ale art. 74 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, care au următorul cuprins: – Art. 37 lit. c): „Calitatea de practician în insolvență încetează: […] c) dacă împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară;“;– Art. 74 alin. (1) lit. d) și alin. (2):(1)Sancțiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvență, inclusiv reprezentanților formelor de organizare profesională desemnați să exercite atribuțiile de administrator judiciar sau lichidator în numele formei de organizare, în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite sunt următoarele: […] d) excluderea definitivă din UNPIR, însoțită de pierderea calității de practician în insolvență; excluderea societății profesionale atrage dizolvarea de drept și lichidarea acesteia.(2)Limitele sancțiunilor aplicabile abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se stabilesc prin Statut.15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 40 – Dreptul de asociere, ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 61 – Rolul Parlamentului, ale art. 73 – Categorii de legi, ale art. 135 – Economia și ale art. 136 – Proprietatea.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că practicienii în insolvență sunt organizați sub forma Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.), care este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ. Utilitatea publică nu se extinde și asupra formelor de organizare profesională (art. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006). Potrivit art. 47 din acest act normativ, U.N.P.I.R. controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență. 17.Astfel, conform legii, practicienii în insolvență compatibili își pot exercita profesia în cabinete individuale, societăți profesionale cu răspundere limitată (S.P.R.L.) și întreprinderi unipersonale cu răspundere limitată sau pot avea calitatea de colaboratori ori angajați ai uneia dintre formele de exercitare a profesiei. Conform art. 5 din actul normativ criticat, cabinetul individual se constituie pe baza deciziei practicianului în insolvență compatibil și se înregistrează în Registrul formelor de organizare. Ca atare, cabinetul individual își constituie patrimoniul inițial din aporturile titularului, patrimoniu care este afectat exclusiv activității profesionale și care are regimul patrimoniului profesional de afectațiune.18.Practicienii în insolvență au o serie de obligații generate de statutul profesiei, obligații prevăzute de art. 41-45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006. Printre acestea se regăsește și obligația de a plăti atât cotizația anuală, cât și contribuția pe tranșe de venituri stabilite prin statut [art. 44 alin. (1)]. Art. 44alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 prevede că: „Neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR. Neplata taxei anuale pentru societățile profesionale în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaților coordonatori.“ 19.Conform art. 36 din actul normativ mai sus menționat, calitatea de practician în insolvență se suspendă, printre altele: „a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări; b) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicției de a profesa; c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către UNPIR, în condițiile art. 44 alin. (2); d) la cererea practicianului în insolvență, în condițiile prevăzute în Statut.“20.Ca atare, în condițiile în care practicianul în insolvență nu se conformează, calitatea de practician în insolvență se suspendă în condițiile art. 36 lit. c) coroborat cu art. 74 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006.21.La art. 73 din actul normativ mai sus menționat sunt relevate în mod expres faptele care constituie abateri disciplinare, printre care cea de la lit. i), respectiv neplata cotizației și a contribuției conform art. 44 din ordonanță.22.Sancțiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvență, inclusiv reprezentanților formelor de organizare profesională desemnați să exercite atribuțiile de administrator judiciar sau lichidator în numele formei de organizare, în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite, sunt: avertismentul scris; suspendarea calității de practician în insolvență pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și un an; sancțiuni pecuniare, care se fac venit la bugetul U.N.P.I.R. și al căror cuantum se stabilește și se actualizează periodic prin hotărâre a Congresului U.N.P.I.R.; excluderea definitivă din U.N.P.I.R., însoțită de pierderea calității de practician în insolvență.23.Art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 stipulează cazurile în care calitatea de practician în insolvență încetează, printre acestea fiind și situația în care împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară.24.Ca atare, în concepția legiuitorului, practicienii în insolvență care desfășoară o activitate liberală și independentă sunt organizați și funcționează pe baza unei legi speciale, astfel că cei care doresc să practice această profesie sunt datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta.25.Totodată, exercitarea acestei profesii trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite a căror respectare trebuie asigurată prin aplicarea unor măsuri coercitive.26.În consecință, excluderea din profesie a practicienilor în insolvență pentru neplata totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale este o sancțiune proporțională în raport cu scopul urmărit, și anume executarea obligațiilor profesionale ale acestora. O atare sancțiune are practic ca efect obligarea practicianului în insolvență să își plătească taxele și contribuțiile profesionale în termenul stabilit, fiind o garanție legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor și intereselor legitime.27.În ceea privește invocata încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reține că acesta consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita.28.În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).29.De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, s-a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca ei să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. 30.Analizând dispozițiile legale criticate, Curtea constată că sancțiunea excluderii din profesie pentru neplata cotizației anuale și a contribuțiilor este reglementată/individualizată chiar în cuprinsul dispozițiilor legale criticate. Dispozițiile art. 128 din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, adoptat prin Hotărârea nr. 3/2007, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 3 septembrie 2019, nu fac decât să reitereze sancțiunea excluderii definitive din profesie pentru practicianul aflat în ipoteza normei legale. Acestea prevăd că se sancționează cu excluderea definitivă din Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, însoțită de pierderea calității de practician în insolvență, faptele prevăzute la art. 121 pct. 4, 10, 13, 14, 16 și 17. Art. 121 pct. 10 din statut prevede: „Constituie abateri următoarele fapte: […] 10. neplata cotizației anuale și a contribuției pe tranșe de venituri sau numai a uneia dintre acestea, până la expirarea perioadei de suspendare de 3 luni; […]“.31.Totodată, trebuie menționat că, în anumite situații – cum ar fi cele indicate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – care îi privesc pe profesioniști, pot fi utilizate norme de trimitere în condițiile în care este dificil de reglementat în detaliu un domeniu prin intermediul unei legi ca act al Parlamentului, dispozițiile constituționale neimpunând o reglementare în detaliu a statutului acestora prin intermediul unui act normativ având forța juridică a unei legi (practicienii în insolvență nu au un statut ocrotit la nivel constituțional). Astfel, rațiuni care țin de nivelul de detaliere a normei juridice primare, precum necesitatea asigurării unui cadru normativ suplu care să protejeze stabilitatea legislației primare, justifică adoptarea unor norme tehnice, de organizare, administrative sau de procedură, prin acte de reglementare secundară sau prin statutele diverselor categorii profesionale. De altfel, potrivit art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, poate dobândi calitatea de practician în insolvență persoana care, printre altele, deține diplomă de studii de învățământ superior de lungă durată în drept ori științe economice și are o experiență în domeniul juridic sau economic de cel puțin 3 ani de la data obținerii diplomei de studii superioare. Așadar, este vorba de persoane care știu să interpreteze normele juridice.32.Criticile de neconstituționalitate se mai raportează la afirmația potrivit căreia limitele sancțiunii sunt stabilite prin aplicarea coroborată a unei norme de trimitere din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 86/2006 cu prevederi din Statutul practicienilor în insolvență care conține norme infralegale, uzurpându-se astfel competența Parlamentului de a reglementa în această materie.33.Din analiza dispozițiilor art. 37 lit. c) coroborat cu art. 74 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 rezultă că sancțiunea excluderii este prevăzută cu claritate de prevederile legale criticate. Ea intervine, printre altele, în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către U.N.P.I.R., în condițiile art. 44 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență. Chiar în condițiile în care cuantumul cotizației anuale și al contribuției este reglementat prin statutul profesiei, acest lucru nu echivalează cu stabilirea sancțiunii prin prevederile statutului. 34.De asemenea, chiar dacă prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 [la care face trimitere art. 37 lit. c) din același act normativ] se referă la neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin statut, având în vedere că practicianul în insolvență exercită o profesie liberală, fiind un profesionist, faptul că se folosește o normă de trimitere la un act normativ infralegal, care, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este de natură să încalce prevederile art. 61 sau art. 73 din Constituție.35.În concluzie, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii ori cele ale art. 61 privind rolul Parlamentului și ale art. 73 privind categoriile de legi.36.În ceea ce privește criticile raportate la prevederile constituționale ale art. 40,44, 45,135 și 136, autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în cuprinsul sesizării în ce anume constă contrarietatea invocată, astfel încât acestea nu pot fi analizate. 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Florin Frățilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 37 lit. c) și ale art. 74 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x