DECIZIA nr. 442 din 24 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1092 din 16 noiembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 36
ActulREFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 46
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 36
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 36
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 8REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 46
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 806 09/11/2006
ART. 22REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 46
ART. 22REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 40
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 629 12/05/2011
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 496 29/05/2007
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 237 15/03/2012
ART. 27REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 29REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 30REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 44
ART. 30REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 48
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 32REFERIRE LAOUG (R) 86 08/11/2006 ART. 46
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) lit. c), ale art. 44 alin. (2) și (3), ale art. 46 și ale art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, excepție ridicată de Ioan Florin Frățilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.700D/2018.2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, iar pentru Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.), Instanța superioară de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. și Instanța locală de disciplină din cadrul U.N.P.I.R., domnul avocat Cristian Ghiță din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus precizări, iar partea U.N.P.I.R. a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care precizează în prealabil că înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei se aflau la instanța de fond care a omis să le transmită. În continuare, acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Mai menționează elemente de fapt din dosar, cum ar fi faptul că U.N.P.I.R. avea un debit față de el, dar a refuzat să compenseze această creanță cu suma corespunzătoare cotizației și contribuțiilor anuale, excluzându-l din profesie. În condițiile în care U.N.P.I.R. deține monopolul asupra profesiei, hotărârile sale nu sunt supuse cenzurii instanțelor judecătorești.5.Arată că art. 36 alin. (1) lit. c) din ordonanță se referă la suspendarea practicianului în insolvență pentru neplata contribuțiilor. Această suspendare încalcă art. 41, dar și art. 53 din Constituție. Dreptul la muncă a fost restrâns pentru o simplă creanță chirografară. Art. 36 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 încalcă și prevederile art. 16 din Constituție, pentru că există o discriminare între creditori și între debitori. Se mai încalcă și art. 21, art. 40, art. 44, art. 45 și art. 135 din Legea fundamentală. Există o lipsă de proporționalitate între fapta săvârșită și sancțiunea prevăzută.6.Având cuvântul, reprezentantul U.N.P.I.R., al Instanței superioare de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. și al Instanței locale de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. solicită respingerea, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că a depus concluzii scrise și că U.N.P.I.R. funcționează în cadrul și în limitele legii. Se susține că nu este vorba despre un monopol al acestei organizații profesionale, ea urmând modelul de organizare al altor profesii liberale.7.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta menționează că practicienii în insolvență desfășoară o activitate de utilitate publică și că legiuitorul are dreptul de a reglementa condițiile în care se constituie diferitele forme de asociere și, implicit, această profesie, în condițiile în care nimeni nu este obligat să facă parte din aceasta. Se mai arată că nu se încalcă dreptul la muncă, dreptul de proprietate ori libertatea de asociere. În ceea ce privește invocarea art. 16 din Constituție, se arată că situațiile invocate nu sunt similare, drept urmare tratamentul diferențiat apare ca fiind justificat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.746/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) lit. c), ale art. 44 alin. (2) și (3), ale art. 46 și ale art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, excepție invocată de Ioan Florin Frățilă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a unor acte administrative de suspendare, respectiv de excludere a sa din profesia de practician în insolvență, având în vedere că s-a aflat temporar într-o situație de incompatibilitate din cauza exercitării profesiei de executor judecătoresc și nu a plătit în această perioadă cotizația anuală și contribuția aferente profesiei de practician în insolvență.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, întrucât limitează dreptul la muncă al practicianului în insolvență. Măsura suspendării din activitatea de practician în insolvență echivalează, ținând seama de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege, cu o intrare în șomaj, fără plata unei compensații. Așadar, această suspendare echivalează cu o restrângere a exercițiului unor drepturi fundamentale, fără a se încadra în ipotezele prevăzute de art. 53 din Constituție.10.Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (U.N.P.I.R.) este o organizație cu caracter privat, ca de altfel și filialele sale teritoriale, astfel încât creanțele acestora sunt simple datorii private, creanțe chirografare, cu ultim grad de preferință, în contextul distribuirii sumelor de bani rezultate din executarea silită sau din procedura de insolvență.11.În acest context, se mai afirmă că prevederile legale criticate sunt discriminatorii prin raportare la alte categorii de creditori, având în vedere că U.N.P.I.R. și/sau celelalte filiale teritoriale ale sale au la dispoziție măsura suspendării din profesia de practician în insolvență a membrului său care are datorii față de ele. Astfel, dacă un terț, societate înregistrată la Registrul Comerțului sau persoană fizică autorizată (care nu are calitatea de practician în insolvență) are o datorie către U.N.P.I.R. și celelalte filiale ale sale, nu poate fi suspendat din activitate. Mai mult decât atât, dacă U.N.P.I.R. și celelalte filiale ale sale au datorii către un practician în insolvență, membrii din conducerea U.N.P.I.R. sau a filialelor sale nu sunt suspendați.12.De asemenea, dreptul de proprietate al practicianului în insolvență suspendat sau exclus din profesie nu este ocrotit sau garantat în vreun fel. În concret, nu se ține seama că administratorul/lichidatorul judiciar a fost nevoit să avanseze taxe judiciare de timbru, tarife de carte funciară, taxe percepute de Registrul Comerțului etc., cheltuieli pe care nu le mai poate recupera în urma aplicării sancțiunii suspendării sau excluderii din profesie.13.Prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 sunt neconstituționale, întrucât, atunci când o persoană dorește să conteste măsura suspendării din profesie, nu va avea șanse să obțină până la expirarea termenului de suspendare o hotărâre judecătorească definitivă care să cenzureze sancțiunea suspendării. Astfel, contestarea măsurii suspendării nu are nicio finalitate, iar accesul liber la justiție este iluzoriu.14.De asemenea, prin impunerea unei singure forme asociative la nivelul practicienilor în insolvență care să le reprezinte interesele se încalcă dreptul la liberă asociere. Se poate constata că oricine are dreptul să opteze din ce organizație să facă parte, numai practicianul în insolvență este limitat să își desfășoare activitatea sa în cadrul unei organizații care uneori nu îl mai reprezintă. Existența unei singure entități conduce la abuzuri și lipsă de performanțe economice.15.Faptul că legiuitorul lasă la discreția U.N.P.I.R. condițiile pentru suspendarea din activitatea de practician în insolvență face ca legea să nu fie predictibilă, întrucât U.N.P.I.R. poate hotărî în mod arbitrar și intempestiv ce condiții să îndeplinească persoana care dorește să se suspende din activitate. De altfel, plata unei contribuții profesionale pe perioada suspendării din activitate, prevăzută de art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 86/2006, este abuzivă.16.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, cele ale părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 36 alin. (1) lit. c), ale art. 44 alin. (2) și (3), ale art. 46 și ale art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 36 lit. c), ale art. 44 alin. (2) și (3), ale art. 46 și ale art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, care au următorul conținut normativ: – Art. 36 lit. c): „Calitatea de practician în insolvență se suspendă: […] c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către UNPIR, în condițiile art. 44 alin. (2);“– Art. 44 alin. (2) și (3):(2)Neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR. Neplata taxei anuale pentru societățile profesionale în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaților coordonatori.(3)Practicienii în insolvență incompatibili vor plăti cotizația anuală redusă cu 33% față de cea plătită de practicienii compatibili.– Art. 46:(1)UNPIR este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvență, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență. Sediul UNPIR se află în municipiul București.(2)Utilitatea publică nu se extinde și asupra formelor de organizare profesională.– Art. 47: (1)UNPIR controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență.(2)Autoritatea UNPIR se întinde pe întregul teritoriu al țării. Se pot constitui filiale locale ale UNPIR, cu personalitate juridică, în municipiul București și în reședințele de județ, în condițiile stabilite prin Statut.21.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 40 – Dreptul de asociere, ale art. 41 – Munca și protecția socială a muncii, ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 46 – Dreptul la moștenire, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 – Economia și ale art. 136 – Proprietatea. Se mai invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.22.Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată, în ceea ce privește dreptul de asociere, că acesta se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozițiile cuprinse în art. 40 din Constituție nu sunt nesocotite. Deși profesia de practician în insolvență este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007). Astfel, Curtea constată că art. 46 și art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 nu încalcă prevederile constituționale menționate.23.Referitor la dreptul la muncă, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, acesta nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Or, dispozițiile de lege criticate nu îngrădesc dreptul de a munci conform pregătirii profesionale de practician în insolvență, ci stabilesc un caz de încetare a acestei calități, și anume atunci când practicianul în insolvență nu și-a plătit cotizația anuală și contribuția în termenul stabilit prin Statutul profesiei.24.Legiuitorul are atât competența de a reglementa condițiile pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii, cât și competența de a stabili cazurile de încetare a acestora. Totodată, cazul reglementat de dispozițiile de lege criticate nu este decât consecința logică a nerespectării unor obligații legale, nefiind prin urmare de natură să aducă atingere prevederilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 629 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 29 iulie 2011). 25.Curtea Constituțională a stabilit în acest sens, în mod constant în jurisprudența sa, faptul că libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu este incompatibilă cu stabilirea condițiilor în care poate fi exercitată o profesie, pentru ca aceasta să corespundă naturii și finalității sale (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 496 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 5 iulie 2007).26.Astfel, sancțiunea suspendării din profesie are, practic, ca efect obligarea practicianului în insolvență suspendat să își plătească taxele și contribuțiile profesionale pentru a-și putea relua activitatea. De altfel, soluția legislativă instituită prin dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa ca practician în insolvență, ci o garanție legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor și intereselor legitime (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012).27.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea constată că reglementările deduse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică, chiar și din punct de vedere constituțional, un tratament juridic diferit. Or, sancțiunile instituite prin reglementările criticate se aplică tuturor practicienilor în insolvență care se regăsesc în ipoteza prevederilor legale criticate. Astfel, Curtea constată că art. 44 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 nu încalcă prevederile constituționale menționate.28.De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate pune pe o poziție de egalitate persoana sa și forurile de conducere ale profesiei, solicitând practic modificarea și completarea legii, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional.29.În ceea privește invocarea încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, s-a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca ei să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.30.În cazul de față, prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență se referă la neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Statut. Având în vedere că practicianul în insolvență exercită o profesie liberală, fiind un profesionist, faptul că se folosește o normă de trimitere la un act normativ infra-legal care potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este de natură să încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii.31.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu se referă la căi de atac în fața instanțelor judecătorești, astfel încât apreciază că ele nu au incidență în cauză.32.Totodată, Curtea observă că celelalte aspecte menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, raportate la prevederile constituționale ale art. 44, ale art. 45, ale art. 46, ale art. 135 și ale art. 136 sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii și sunt de competența instanțelor de judecată, care, cu ocazia efectuării controlului de legalitate a actelor sancționatorii emise în virtutea prevederilor criticate, pot stabili dacă sunt sau nu întemeiate.33.Cu privire la dispozițiile art. 53 din Constituție, având în vedere faptul că nu s-a constatat restrângerea vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză.34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Florin Frățilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 36 lit. c), ale art. 44 alin. (2) și (3), ale art. 46 și ale art. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x