DECIZIA nr. 442 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.090 din Codul civil, excepție ridicată de Liliana Ramona Șerb în Dosarul nr. 13.325/55/2016 al Tribunalului Arad – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.612D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, dat fiind faptul că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează modalitatea de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței învestite cu soluționarea cererii de chemare în judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.325/55/2016, Tribunalul Arad – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.090 din Codul civil. Excepția a fost invocată de Liliana Ramona Șerb într-o cauză având ca obiect dezbaterea unei succesiuni. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat, care reglementează cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor în concurs cu descendenții dintr-o căsătorie anterioară a defunctului este neconstituțional în măsura în care descendentul necomun este privilegiat, atunci când vine în concurs cu soțul supraviețuitor, la culegerea moștenirii lui de cuius. În acest sens solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie interpretativă, prin care să statueze că prevederile legale criticate sunt constituționale numai în măsura în care nu creează un privilegiu în favoarea descendentului necomun, în privința cotei ce îi revine acestuia din masa succesorală. În acest sens se arată că o altă interpretare a textului de lege criticat ar crea o discriminare în privința soțului supraviețuitor, în raport cu cota ce i se cuvine din masa succesorală, în sensul că aceasta ar fi mai mică atunci când vine în concurs cu descendentul necomun, față de situația în care ar intra în concurs cu descendentul comun cu defunctul. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în privința interzicerii discriminării, respectiv hotărârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 decembrie 1984, 28 octombrie 1987, 23 octombrie 1991 sau 29 noiembrie 1991, pronunțată în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, Marcks împotriva Belgiei, Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, Inze împotriva Austriei și, respectiv, Rasmussen împotriva Danemarcei și Darby împotriva Suediei. … 6.Se mai susține că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate și nu poate fi coroborat cu celelalte texte de lege incidente, respectiv art. 972,art. 1.055,art. 1.074,art. 1.086-1.089 din Codul civil. De asemenea, se arată că, din acest motiv, în practica judiciară s-au conturat trei soluții diferite de interpretare a textului de lege criticat, în privința cotelor succesorale cuvenite descendentului necomun și soțului supraviețuitor, aspect ce este de natură a contraveni dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție referitoare la caracterul unitar, imparțial și egalitar al justiției. … 7.Tribunalul Arad – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind clar formulat, fără a statua nicio discriminare. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1.090 – Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor din Codul civil, potrivit cărora:(1)Liberalitățile neraportabile făcute soțului supraviețuitor, care vine la moștenire în concurs cu alți descendenți decât cei comuni lor, nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin.(2)Dacă defunctul nu a dispus prin liberalități de diferența dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1.089 și cotitatea disponibilă specială, atunci această diferență revine descendenților.(3)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menționat la alin. (1) a fost dezmoștenit direct, iar de această dezmoștenire ar beneficia soțul supraviețuitor. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 46 – Dreptul la moștenire, art. 124 alin. (2) privind caracterul unitar, egalitar și imparțial al justiției. De asemenea se mai invocă prevederile art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 – Interzicerea generală a discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 adițional la aceeași Convenție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că motivarea acesteia privește, în esență, faptul că ar exista o divergență de interpretare a textului de lege criticat, în privința stabilirii cuantumului concret al cotei succesorale a soțului supraviețuitor care vine să culeagă moștenirea în concurs cu descendentul defunctului rezultat dintr-o altă căsătorie sau relație a defunctului. În acest sens arată că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate și nu poate fi coroborat cu celelalte texte de lege incidente, respectiv art. 972,art. 1.055,art. 1.074,art. 1.086-1.089 din Codul civil, iar în practica judiciară s-au conturat trei soluții diferite de interpretare a textului de lege criticat, în privința cotelor succesorale cuvenite descendentului necomun și soțului supraviețuitor. … 14.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 1.090 alin. (1) din Codul civil, dacă defunctul are alți descendenți decât cei comuni cu soțul supraviețuitor nu poate gratifica pe soțul din ultima căsătorie (soțul supraviețuitor) în limita cotității disponibile obișnuite, ci numai în limita unei cotități disponibile speciale, egală cu partea descendentului care a luat mai puțin, dar fără a depăși un sfert din moștenire. Potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, dacă defunctul nu a dispus de diferența dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică), și cotitatea disponibilă obișnuită (mai mare), atunci această parte din moștenire urmează să fie atribuită descendenților. … 15.De asemenea, Curtea reține că, în materia moștenirii legale, stabilirea cotei succesorale a soțului supraviețuitor, în concurs cu descendenții defunctului, este reglementată de art. 972 alin. (1) lit. a), potrivit căruia, atunci când vine în concurs cu descendenții defunctului, cota soțului supraviețuitor este de un sfert din moștenire. În situația particulară când soțul supraviețuitor a primit liberalități neraportabile de la defunct (donații sau legate, cum este situația din cauza dedusă soluționării instanței de judecată, în care soțul supraviețuitor a fost instituit și legatar universal al defunctului, prin testament), iar la culegerea moștenirii vine în concurs cu descendenții necomuni, textul de lege criticat prevede că acestea nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin de la defunct. Soluția legislativă cuprinsă în prezent în art. 1.090 din Codul civil nu este nouă, aceasta regăsindu-se în art. 939 din Codul civil din 1864, potrivit căruia: „Bărbatul sau femeia care, având copii dintr-alt maritagiu, va trece în al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea dărui soțului din urmă decât o parte egală cu partea legitimă a copilului ce a luat mai puțin, și fără ca, nici într-un caz, donațiunea să treacă peste cuartul bunurilor.“ Noutatea adusă de art. 1.090 din Codul civil, față de reglementarea anterioară, se referă la modalitatea de calcul (determinarea) al cuantumului cotității disponibile speciale, reglementată de art. 1.090, precum și al cotității disponibile ordinare (art. 1.089), precum și la regimul juridic al celor două cotități. … 16.Raportat la prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că problema de drept substanțial ce privește modalitatea de imputare a rezervelor succesorale ale moștenitorilor defunctului (soție supraviețuitoare – care este în același timp legatar universal și moștenitor rezervatar – și, respectiv, descendentul defunctului, necomun cu soția supraviețuitoare și care are, de asemenea, calitatea de moștenitor rezervatar), determinarea cotității disponibile ordinare și a cotității disponibile speciale pe care o culege soțul supraviețuitor instituit legatar universal, regimul juridic al diferenței dintre cele două cotități și, în final, stabilirea cotelor succesorale ale acestor succesibili din moștenirea supusă dezbaterii judiciare, a constituit obiect al unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019, paragrafele 40-48, Înalta Curte a statuat că instituirea unei cotități disponibile speciale a soțului supraviețuitor în concurs cu alți descendenți decât cei comuni, prin art. 1.090 din noul Cod civil, nu este în sine o reglementare nouă, întrucât soluția reprezintă o reluare a dispozițiilor art. 939 din Codul civil de la 1864, cu adăugarea unor necesare clarificări și prin valorificarea doctrinei și a jurisprudenței dezvoltate în aplicarea acesteia. S-a mai statuat că preocuparea pentru protecția descendenților dintr-o căsătorie anterioară a defunctului împotriva liberalităților exagerate pe care părintele lor le-ar face în favoarea soțului dintr-o căsătorie ulterioară își are originea în dreptul roman, fiind regăsită ulterior și în vechiul drept francez. S-a arătat, în decizia menționată, că, în interpretarea și aplicarea acestui text de lege, în lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 319/1944, au existat, în jurisprudență și doctrină, controverse cu privire la imputarea rezervei succesorale a soțului supraviețuitor, considerându-se că aceasta se impută fie asupra întregii moșteniri, fie asupra cotității disponibile ordinare. Aceste dispute doctrinare și jurisprudențiale și-au pierdut însă relevanța juridică, în condițiile în care noul Cod civil cuprinde norme clare, explicite și lămuritoare, în special cele de la art. 1.086,1.088,1.089 și 1.090. … 17.Prin decizia menționată, paragrafele 48-54, Înalta Curte a reținut conturarea unei practici jurisprudențiale unitare în legătură cu problema de drept substanțial examinată, respectiv cererea de reducțiune a liberalităților excesive în limitele cotității disponibile speciale prevăzute de art. 1.090 din Codul civil, în ipoteza în care soțul supraviețuitor, instituit legatar universal, vine în concurs la moștenire cu un singur copil, descendent dintr-o căsătorie anterioară a defunctului. … 18.În prezenta cauză, Curtea reține că modalitățile de stabilire a cotității disponibile speciale, atunci când defunctul lasă un descendent necomun cu soțul supraviețuitor și îl gratifică pe soțul supraviețuitor cu un legat universal, sunt clar determinate, atât de prevederile textului de lege criticat, cât și din aplicarea coroborată a acestuia cu celelalte texte incidente în materie. Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile autoarei excepției cu privire la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, printr-o pretinsă lipsă de claritate și de previzibilitate a textului de lege criticat. … 19.Autoarea excepției mai susține încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi, cu motivarea că soțul supraviețuitor ar fi discriminat față de descendentul necomun, atunci când vine în concurs cu acesta la culegerea moștenirii, în privința cotei ce îi revine din masa succesorală, care este mai mică decât în situația în care ar fi venit în concurs cu un descendent comun. … 20.Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu prevăd discriminări sau privilegii care să constea în excluderea de la un drept sau în acordarea unui avantaj nejustificat, nefiind de natură să contravină art. 16 din Constituție. Astfel, dispozițiile de lege criticate reglementează modul de calcul al cotei succesorale a soțului supraviețuitor instituit legatar universal care vine în concurs cu descendenții defunctului dintr-o căsătorie anterioară. … 21.Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că principiul constituțional al egalității în drepturi și al nediscriminării presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). … 22.Aplicând considerentele de principiu stabilite de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, referitoare la principiul egalității în drepturi, Curtea reține că în ipoteza examinată soțul supraviețuitor care vine în concurs cu copilul defunctului dintr-o căsătorie anterioară, se află, în mod obiectiv, într-o situație juridică diferită decât cea în care la culegerea moștenirii vine în concurs cu un descendent comun, astfel încât reglementarea legală aplicabilă nu poate fi decât diferită. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De asemenea s-a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014 și Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). În speță, textul de lege criticat este o normă juridică cu caracter special, ce se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fiind instituită pentru ocrotirea copiilor defunctului de influențele pe care soțul dintr-o căsătorie ulterioară le-ar putea exercita asupra părintelui descendenților necomuni (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 60, precitată). Potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională nu poate cenzura aspecte ce țin de opțiunea de reglementare a legiuitorului, câtă vreme aceasta nu contravine niciunei dispoziții constituționale, oportunitatea soluției legislative nefăcând obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 54 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 aprilie 2020, paragraful 16). … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Ramona Șerb în Dosarul nr. 13.325/55/2016 al Tribunalului Arad – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1.090 din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește