DECIZIA nr. 442 din 13 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 951D/2019. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, ca urmare a faptului că, în contextul dat, criticile formulate sunt nemulțumiri ale autoarei excepției de neconstituționalitate raportat la modul de interpretare și aplicare a normelor criticate la speța dedusă judecății, aspecte care țin de resortul instanțelor judecătorești, iar nu al Curții Constituționale. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 174 din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1, Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Raja – S.A. din Constanța într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită reexaminarea taxei judiciare de timbru ce a fost determinată în temeiul dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și stabilirea acesteia potrivit art. 56 alin. (2) din aceeași lege. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat, astfel cum este în vigoare la data sesizării instanței, prin redactarea sa imprecisă în ceea ce privește sintagma „cererile introduse la instanțele judecătorești potrivit prevederilor prezentului capitol“, este contrar dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, deoarece capitolul la care se face referire cuprinde mai multe tipuri de litigii, atât cele legate de atribuirea contractelor, cât și cele aferente fazei de executare a contractelor. Or, noțiunea de „valoare estimată a contractului“ în funcție de care se calculează taxa judiciară de timbru prevăzută de acest act normativ, astfel cum a fost modificat prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, este specifică etapei de atribuire. Astfel, pentru litigii privind executarea contractelor, folosirea noțiunii de „valoare estimată a contractului“ încalcă principiul securității juridice și este imprevizibilă într-o situație precum cea a litigiului aflat pe rolul instanței judecătorești (în care există un acord-cadru cu o valoare estimată pentru 4 ani de executare prin încheierea a 4 contracte subsecvente) întrucât, în mod evident, părțile, în etapa de executare a contractului, nu se mai află într-o situație juridică echivalentă cu cea din etapa de atribuire a contractelor, iar pretențiile deduse judecății vizează o neexecutare a unei obligații de plată al cărei cuantum este nesemnificativ în raport cu valoarea estimată a contractului. De asemenea, mențiunea privind taxarea în funcție de valoarea estimată a contractului este contrară principiului egalității, dreptului la un proces echitabil și principiului așezării juste a sarcinilor fiscale. … 6.Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională, cu referire la hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește accesul liber la justiție, respectiv legitimitatea constituțională a legiuitorului de a impune taxe judiciare de timbru. Totodată, arată că acțiunea în pretenții ce formează obiectul cererii deduse judecății în dosarul de fond este o cerere evaluabilă în bani, iar nu o cerere care să tindă la ocrotirea unui drept cu caracter nepatrimonial (anularea actului autorității contractante, obligarea acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, până la faza de încheiere a unui contract), și poate fi taxată, conform legii speciale, cu o taxă variabilă. Natura dreptului care fundamentează acțiunea, particularizând-o și transferându-i din caracteristicile sale, este eminamente patrimonială, legiuitorul având opțiunea de a califica astfel de acțiuni, din punct de vedere fiscal, ca evaluabile în bani și, drept consecință, de a prevedea taxarea ca atare. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. În dinamica legislativă, prevederile criticate au fost modificate succesiv prin mai multe acte normative, respectiv prin: art. IV pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 22 decembrie 2017; art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 4 iunie 2018; art. IV pct. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020. Din notele scrise aferente excepției de neconstituționalitate și din motivarea acesteia reiese că autoarea excepției critică dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, care au următorul cuprins: „(1) Cererile introduse la instanțele judecătorești potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează, în funcție de valoarea estimată a contractului, după cum urmează: a) până la 100.000.000 lei inclusiv – 2%; b) peste 100.000.000 lei – 1%.“ … 11.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor criticate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 56 alin. (2) referitor la principiul așezării juste a sarcinilor fiscale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, referitor la cauza în care a fost invocată aceasta, că, așa cum s-a arătat și în obiect, art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a fost modificat, succesiv, prin mai multe acte normative și a cuprins diferite soluții legislative prin care s-a stabilit modalitatea de calcul al taxelor judiciare de timbru aplicabile sistemului de remedii judiciar în materia atribuirii contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, avându-se în vedere un procent aplicabil fie la valoarea estimată a contractului, fie la valoarea obiectului cererii, respectiv la valoarea cererii aferente acțiunii formulate și introduse pe rolul instanțelor judecătorești.  … 13.Astfel, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate își construiește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 în forma avută ca urmare a modificărilor aduse prin prevederile art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, care dispun că cererile introduse la instanțele judecătorești reglementate de capitolul VI – Sistemul de remedii judiciar sunt taxate prin utilizarea unei formule de calcul ce are în vedere aplicarea unui procent la valoarea estimată a contractului [a) până la 100.000.000 lei inclusiv – 2%; b) peste 100.000.000 lei – 1%].  … 14.Or, din analiza dosarului cauzei reiese că în litigiul dedus judecății în fața instanței judecătorești au avut aplicabilitate dispozițiile art. 56 alin. (1) în forma în vigoare avută după modificările operate prin art. IV pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017, prin care s-a prevăzut că „Cererile introduse la instanțele judecătorești potrivit prevederilor prezentului capitol [capitolul VI – Sistemul de remedii judiciar, n.n.] se taxează după cum urmează: a) până la 450.000 lei inclusiv – 2% din valoarea obiectului cererii; […]“ și care sunt anterioare modificărilor aduse prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018. Ca atare, în cauza dedusă judecății a fost stabilită o taxă judiciară de timbru utilizându-se formula de calcul ce are în vedere aplicarea unui procent la valoarea obiectului cererii, respectiv valoarea cererii introduse pe rolul instanței judecătorești, în acord chiar cu cele învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate prin critica formulată și prin care susține că aceasta este forma legii ce ar trebui aplicată în cauză. De altfel, așa cum reiese din obiectul litigiului, aceasta solicită reexaminarea acestei taxe judiciare de timbru, înlăturarea obligației de plată aferente cererilor evaluabile în bani și aplicarea, în contextul dat, a prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, care dispun că „Cererile neevaluabile în bani formulate potrivit prezentei legi și cele care nu fac obiectul alin. (1) se taxează cu 450 lei“. … 15.Față de această împrejurare, având în vedere, pe de o parte, conținutul prevederilor criticate, respectiv ale art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, ce se referă la „valoarea estimată a contractului“, și, pe de altă parte, obiectul litigiului aflat pe rolul instanței judecătorești în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, respectiv reexaminarea taxei judiciare de timbru care a fost stabilită la valoarea cererii în temeiul prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017, ce se referă la „valoarea obiectului cererii“, se pune în discuție relevanța textului criticat în cauza dedusă judecății.  … 16.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Ca atare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 600 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 aprilie 2022, paragraful 15, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).  … 17.Or, o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, nu ar avea nicio relevanță în cauza dedusă judecății, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, în cauză au avut înrâurire dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017, și, prin urmare, o eventuală decizie de admitere a Curții Constituționale ar putea produce efecte în situația calculului taxei judiciare de timbru ce a fost stabilită prin dispozițiile criticate, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății. … 18.Având în vedere cele prezentate, întrucât nu sunt întrunite cumulativ condițiile legale cuprinse în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, excepție ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește