DECIZIA nr. 440 din 11 iulie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L. din București – lider asociere Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L. din București, Societatea Terra Palfinger – S.R.L. din Tunari, județul Ilfov, și Societatea Deltamed – S.R.L. din Gilău, județul Cluj, în Dosarul nr. 6.565/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 108D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în principal, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, aspect ce ține de competența instanțelor de judecată, învestite cu soluționarea plângerii. În subsidiar, aceasta este neîntemeiată, întrucât soluția legislativă este justificată în raport cu cerințele învestirii instanței de judecată, și anume examinarea legalității și temeiniciei deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor în contextul criticilor formulate de părțile cauzei. În acest context, menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la art. 21 din Constituție, în sensul că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate căile de atac, legiuitorul fiind liber să instituie, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, cu condiția asigurării posibilității neîngrădite a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile prevăzute de lege și a asigurării caracterului efectiv al acestui drept. Or, Legea nr. 101/2016 cuprinde aceste garanții pentru persoanele care se consideră vătămate în procedura de achiziții publice și de concesiune, de a obține repararea prejudiciului. Astfel, prevederile art. 4 alin. (2) oferă posibilitatea acestora de a se adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanței de judecată, totodată, art. 17 alin. (3) consacră posibilitatea operatorului economic de a formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, până la soluționarea contestației de către Consiliu. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 5.376 din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.565/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L. din București – lider asociere Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L. din București, Societatea Terra Palfinger – S.R.L. din Tunari, județul Ilfov, și Deltamed – S.R.L. din Gilău, județul Cluj, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 din Constituție, în măsura în care se interpretează că utilizarea căilor de atac împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor aparține numai operatorului economic care a formulat o cerere de intervenție într-un dosar aflat pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, iar nu și celui care nu a formulat o asemenea cerere de intervenție, chiar dacă acesta este ofertantul declarat câștigător de către autoritatea contractantă. În acest context, se precizează că și în eventualitatea în care s-ar fi formulat o asemenea cerere de intervenție, din moment ce autoritatea contractantă nu a inițiat o plângere, astfel cum s-a întâmplat în cauza de față, oricum aceasta (autoarea excepției de neconstituționalitate) ar fi fost lipsită de posibilitatea de a utiliza calea de atac împotriva deciziei Consiliului, în condițiile în care, potrivit Codului de procedură civilă, accesoriu urmează principalul. În ceea ce privește jurisdicțiile administrative, se arată că în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că asemenea proceduri sunt constituționale, însă nu pot avea drept scop limitarea accesului liber la justiție. Față de prevederile art. 126 din Constituție, existența unor organe administrativ-jurisdicționale nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești, consecință ce rezultă și din exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că nu se poate exercita o cale de atac împotriva unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, ca urmare a dispozițiilor legale care prevăd interdicția schimbării cadrului procesual stabilit în fața Consiliului, nu are semnificația îngrădirii accesului liber și efectiv la o instanță judecătorească. Soluția derivă din rolul instanței învestite cu soluționarea plângerii, și anume acela de a examina regularitatea deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor cu privire la părțile, pretențiile și apărările ce au fost deduse în fața sa. În acest context, se au în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora, până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, în termen de 10 zile de la data publicării în Sistemul electronic de achiziții publice a faptului că s-a formulat contestație. În cazul prevăzut la art. 6 alin. (7), termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării faptului că s-a formulat contestație. Rezultă, așadar, că operatorul economic are posibilitatea (în speță, autoarea excepției de neconstituționalitate) de a se adresa justiției pe calea unei acțiuni proprii – calea de atac a plângerii – pentru apărarea drepturilor sale, în cazul în care formulează cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit legii, și, prin urmare, nu se poate reține încălcarea principiului accesului liber la justiție. De altfel, acest principiu este compatibil cu reglementarea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, cu condiția asigurării posibilității neîngrădite a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și modalitățile prevăzute de lege, precum și a asigurării caracterului efectiv al acestui drept. Or, potrivit art. 29 din Legea nr. 101/2016, deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile cauzei, cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în condițiile legii. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat, asemănător prin efecte caracterului devolutiv al recursului, este urmarea dispozițiilor facultative ale căii de atac folosite de partea nemulțumită de soluția autorității contractante în procedura de achiziție publică. Interdicția ca în această fază/etapă să se schimbe calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată, precum și să se facă cereri noi, nu îngrădește posibilitatea părților în proces de a formula noi pretenții pe calea unei acțiuni separate, iar în acest nou cadru de a beneficia de toate garanțiile ce caracterizează dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil. Limitarea posibilităților de administrare a probelor noi în faza procesuală reglementată prin art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, după ce s-a judecat fondul cauzei cu posibilități largi de administrare a tuturor probelor pertinente, este rațională și necesară în organizarea sistemului căilor de atac atât pentru asigurarea cerințelor de celeritate, prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sub forma de termen rezonabil, cât și pentru stimularea părților din proces pentru a fi diligente în formularea cererilor de probe și în administrarea acestora în faza judecății în fond și în cea a recursului, în scopul soluționării litigiului aflat în aceste faze. Neexistând stabilită o interdicție în privința sesizării directe a instanțelor de judecată, persoanele pot recurge la această sesizare. În sprijinul acestei concluzii vin și trebuie reținute prevederile art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora „instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ“. De altfel, dispozițiile Legii nr. 101/2016 nu fixează imperativ urmarea căii de atac administrativ-jurisdicționale, ci o prevăd ca posibilitate de care poate beneficia persoana care se consideră vătămată. Împrejurarea că, în această materie, legea a prevăzut două căi alternative prin care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice poate contesta actul respectiv nu este de natură a contraveni principiului constituțional al accesului liber la justiție. Existența acestei posibilități procesuale prevăzute de textul criticat nu împiedică respectiva persoană să apeleze la calea de atac judiciară, la instanțele de judecată, în măsura în care apreciază că aceasta îi servește mai bine interesele. Prin urmare, se precizează că procedură de soluționare a prezentei cauze, precum și întreaga procedură de judecată se întemeiază chiar pe dispozițiile art. 126 din Constituție, context în care se menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la legitimitatea constituțională a procedurilor administrativ-jurisdicționale. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, care au următorul cuprins: „(2) În calea de atac a plângerii nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața Consiliului. De asemenea, nu se pot schimba calitatea părților, cauza sau obiectul contestației și nici nu se pot formula pretenții noi.“ … 12.Dispozițiile art. 29 din Legea nr. 101/2016 au fost modificate [în integralitate, în sensul că alin. (2) a fost eliminat, iar alin. (1) a primit un nou conținut, fiind aduse modificări de ansamblu întregii legi] prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 22 decembrie 2017, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 4 iunie 2018. Însă, având în vedere prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017 și ale art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, potrivit cărora contestațiile, procesele și cererile aflate în curs de soluționare în fața Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor sau, după caz, a instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență continuă să se judece în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost începute, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate în forma în care au produs efecte în cauză, respectiv în redactarea anterioară modificărilor aduse actului normativ din care fac parte prevederile criticate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017. În acest context este de menționat faptul că textul criticat a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017, iar în expunerea de motive aferentă Legii de aprobare a acestei ordonanțe de urgență se arată că „este necesară eliminarea alin. (2) de la art. 29 din Legea nr. 101/2016 deoarece restrânge un drept al altui operator economic care a fost declarat câștigător să fie parte în procesul de apel, în cazul în care decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor schimbă clasamentul. Prevedere neconstituțională care trebuie eliminată“. … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 126 referitor la instanțele de judecată, coroborate cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 101/2016 transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 395 din 30 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, și Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 76 din 23 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare. … 15.Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Directiva 89/665/CEE, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că, în ceea ce privește procedurile de atribuire a contractelor care intră în domeniul de aplicare circumscris, deciziile luate de autoritățile contractante pot face obiectul unor căi de atac eficiente și, în special, cât mai rapid posibil în conformitate cu condițiile stabilite prin directivă, în special, art. 2 alin. (7) [„Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că deciziile adoptate de organismele responsabile cu procedurile privind căile de atac pot fi puse în aplicare în mod efectiv“], pe motiv că respectivele decizii au încălcat legislația europeană în domeniul achizițiilor publice sau reglementările de drept intern pentru punerea în aplicare a acestei legislații. … 16.Din economia acestei directive reiese că organismele responsabile cu procedurile privind căile de atac pot fi instanțele sau autorități (organisme) care nu sunt de natură judiciară. În situația în care, în astfel de cazuri, calea de atac este prevăzută în fața unor autorități (organisme) care nu sunt de natură judiciară, trebuie prevăzute dispoziții pentru a garanta procedurile prin care o măsură presupus ilegală luată de organismul competent privind căile de atac sau orice presupusă deficiență în exercitarea competențelor acordate acestuia poate face obiectul unei căi de atac în fața instanței sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene și este independent atât față de autoritatea contractantă, cât și față de organismul competent privind căile de atac. Prin urmare, potrivit Directivei, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că procedurile privind căile de atac sunt accesibile, în conformitate cu reglementări detaliate care pot fi stabilite de statele membre, oricărei persoane care este sau a fost interesată de obținerea unui anumit contract public, de achiziție de produse sau a unui contract public de lucrări și care a fost sau riscă să fie lezată de o presupusă încălcare. … 17.La nivel național, prin Legea nr. 101/2016 se reglementează remediile, căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Prin urmare, în virtutea art. 2 din lege, orice persoană care se consideră vătămată întrun drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor acestei legi; de asemenea, oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de această lege. … 18.În materia achizițiilor publice, persoană care se consideră vătămată este orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire [art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016]. … 19.Așadar, legislația în materia achizițiilor publice prevede pentru orice persoană care se consideră vătămată două căi alternative de a contesta actele autorității contractante: pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară. … 20.În ceea ce privește contestația formulată pe cale judiciară, potrivit art. 49 alin. (1)-(3) din Legea nr. 101/2016, pentru soluționarea contestației pe cale judiciară, persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege [la art. 6 alin. (4)], precum și orice persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă, în sensul legii [în sensul art. 6 alin. (11)], se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit prevederilor acestei legi. Competența de soluționare a cauzelor aparține tribunalului în a cărui arie de competență teritorială se află sediul autorității contractante, secția de contencios administrativ și fiscal, prin complete specializate în achiziții publice. Contestația este soluționată de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 45 de zile de la data sesizării legale a instanței, de către complete specializate în achiziții publice. Hotărârea pronunțată de instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în complet specializat în achiziții publice. În cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond. Hotărârea pronunțată de curtea de apel este definitivă [art. 51 alin. (3), (4) și (6)]. De asemenea, potrivit art. 49 alin. (4), în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, instanța, până la soluționarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părții interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părților, suspendarea procedurii de atribuire. În această situație, încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare. … 21.Așadar, în ceea ce privește contestația formulată pe cale judiciară, legea prevede, pe de o parte, judecata în primă instanță, competența de soluționare a cauzelor aparținând tribunalului în a cărui arie de competență teritorială se află sediul autorității contractante, secția de contencios administrativ și fiscal, prin complete specializate în achiziții publice, și, pe de altă parte, calea de atac a recursului, care se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în complet specializat în achiziții publice. … 22.Totodată, Legea nr. 101/2016, la art. 68, prevede că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare. … 23.În ceea ce privește calea administrativ-jurisdicțională, din examinarea prevederilor Legii nr. 101/2016, se reține că aceasta poate avea două faze. Pe de o parte, ca primă etapă se regăsește formularea contestației pe cale administrativ-jurisdicțională – prevăzută la capitolul III: Contestația formulată pe cale administrativ-jurisdicțională [care cuprinde reglementări cu privire la termenul de contestare și efectele contestației, elementele contestației și soluționarea contestației], care se judecă de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Pe de altă parte, există calea de atac împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor – prevăzută la capitolul IV: Calea de atac împotriva deciziilor Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. … 24.În virtutea art. 8 din Legea nr. 101/2016, persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum și oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termenele stabilite prin această lege. … 25.În acest context, legiuitorul, prin art. 17 alin. (3) din aceeași lege, a prevăzut faptul că până la soluționarea contestației de către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în Sistemul electronic de achiziții publice a faptului că s-a formulat contestație, iar în situația prevăzută la art. 6 alin. (7), termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării faptului că s-a formulat contestație. … 26.Aceste aspecte sunt relevante, deoarece, în ceea ce privește regulile procedurale referitoare la calea de atac asupra deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în virtutea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile cauzei, cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare, însă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în această cale de atac a plângerii nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, nu se pot schimba calitatea părților, cauza sau obiectul contestației și nici nu se pot formula pretenții noi. Acest din urmă text formează obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, motivat de faptul că prin acesta se circumscrie sfera părților, cauzei și obiectului contestației la cadrul procesual astfel cum a fost instituit în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, ceea ce ar fi contrar prevederilor constituționale ce consacră accesul liber la justiție și celor privitoare la instanțele judecătorești în sensul că existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate înlătura rolul și intervenția instanțelor de judecată, susținându-se totodată că și în ipoteza în care s-ar fi formulat cerere de intervenție voluntară în litigiu, în calea de atac a plângerii împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, formulată la instanța de judecată, aceasta ar fi fost inadmisibilă în virtutea prevederilor Codului de procedură civilă în ceea ce privește acțiunea principală și accesorie. … 27.Din analiza întregului ansamblu legislativ în materie, Curtea observă că prin textele de lege criticate în prezenta cauză s-a prefigurat/preconstituit și cadrul procesual de soluționare a plângerii împotriva deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, respectiv calea de atac împotriva acesteia, ținându-se seama de specificul domeniului și de scopul pentru care a fost adoptat cadrul legislativ în materie. … 28.Așadar, în succesiunea etapelor procedurale cu privire la calea administrativ-jurisdicțională – cale de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică – legiuitorul a creat un cadru legislativ clar și coerent, prin care a dat posibilitatea tuturor persoanelor care se consideră vătămate în sensul Legii nr. 101/2016, inclusiv operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire, să poată formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, astfel cum aceasta este prevăzută de Codul de procedură civilă, care, la art. 55 referitor la enumerarea părților, prevede că sunt părți reclamantul și pârâtul, precum și, în condițiile legii, terțele persoane care intervin voluntar sau forțat în proces. … 29.În legătură cu intervenția voluntară, art. 61 din Codul de procedură civilă prevede că oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, iar intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta și intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. Prin urmare, având în vedere și prevederile art. 62 din același cod, în virtutea cărora cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată, persoana care a formulat cerere de intervenție voluntară principală primește calitatea de parte în proces. De altfel, potrivit art. 68 din Legea nr. 101/2016, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Legii nr. 134/2010 și cu cele ale Legii nr. 287/2009, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare. … 30.Referitor la legitimitatea constituțională a procedurilor administrativ-jurisdicționale, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat, de principiu, că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicționale nu contravine dispozițiilor constituționale atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești, iar existența unor organe administrative de jurisdicție nu poate să ducă la înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești în condițiile legii, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, și Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012, și prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 30. De asemenea, pe lângă această exigență, desprinsă din jurisprudență, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituție, jurisdicțiile speciale administrative trebuie să fie facultative și gratuite (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragrafele 63-66). Sub aceste aspecte, din cele prezentate mai sus, Curtea observă că dispozițiile criticate din Legea nr. 101/2016 îndeplinesc cerințele referitoare la accesul liber la justiție, formularea contestației în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor fiind facultativă și gratuită, iar decizia organului jurisdicțional administrativ putând fi supusă controlului instanței de judecată, în condițiile în care plângerea împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, formulată la instanța de judecată, reprezintă o cale de atac în sensul avut în vedere de textul constituțional. În acest context Curtea reține că, atât prin raportare la jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 507 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 10 august 2012, cât și la prevederile legale în materia achizițiilor publice, plângerea împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor reprezintă o cale de atac, iar exercitarea acesteia își are temeiul în dispozițiile Legii nr. 101/2016. … 31.De altfel, prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și ale art. 129, care prevăd că „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluționare a plângerii împotriva deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, inclusiv în ceea ce privește art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale mai sus menționate, întrucât legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât instituirea acestor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, respectiv prestabilirea unui cadru procesual, nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 126, atât timp cât este creată posibilitatea oricărei persoane interesate să aibă acces la instanță, iar prin art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 se prevede în mod expres faptul că deciziile Consiliului privind soluționarea contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile cauzei, cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în condițiile legii. … 32.Totodată, cu privire la accesul liber la justiție, Curtea, în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 691 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, a arătat că accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a unor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. În acest context pot fi menționate, spre exemplu, instituirea unei cauțiuni, unei taxe judiciare de timbru, unor reguli ce țin de procedurile prealabile etc. și, raportat la speța de față, preconstituirea cadrului procesual încă din faza de soluționare a contestației – prima etapă – la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. … 33.De altfel, măsurile instituite prin Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblul legislativ în materia achizițiilor publice, respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice], precum și asigurarea la nivel național a unor mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractelor [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 101/2016], avându-se în vedere că finalitatea acestor proceduri de achiziție este strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene, mai ales că eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțate produc consecințe ce pot fi asimilate neregulilor și pot fi sancționate de autoritățile competente prin rezilierea contractelor de finanțare, aplicarea unor corecții financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parțială sau totală la plată a cererilor pentru asemene fonduri, fie că este vorba despre operațiuni anuale sau despre operațiuni multianuale. Prin urmare, trebuie avut în vedere și interesul național, nu numai cel particular. … 34.Totodată, Curtea remarcă faptul că legea creează și o interconexiune a procedurilor referitoare la căile alternative de atac, pentru a nu exista o suprapunere sau sincope, astfel că, în virtutea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă care a luat la cunoștință despre depunerea de către persoane diferite a unor contestații împotriva aceluiași act al autorității contractante, atât în fața Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, cât și în fața instanței, are obligația să informeze Consiliul și instanța în acest sens, transmițând, totodată, copii de pe contestațiile formulate, iar în virtutea art. 16 alin. (2), în termen de o zi lucrătoare de la primirea contestației, autoritatea contractantă are obligația să o publice în sistemul electronic de achiziții publice (în cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în sistemul electronic de achiziții publice, se comunică, în termen de o zi lucrătoare de la adoptare, atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât și celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, comunicările ce se realizează prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislația privind achizițiile publice, legislația privind achizițiile sectoriale sau legislația privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz). … 35.Toate aceste aspecte concură la realizarea cu transparență a procedurilor, desfășurarea cu celeritate a proceselor în materia achizițiilor publice, în scopul evitării tergiversării și pentru realizarea scopului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv, totodată, avându-se în vedere antrenarea și responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție publică, cu precădere a participanților la procedură – autoritate contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire. … 36.Totodată, Curtea reține și faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate avea posibilitatea să se adreseze instanței de judecată pe calea unei acțiuni în calea de atac a plângerii împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, cu respectarea regulilor prevăzute de Legea nr. 101/2016, respectiv trebuia să formuleze o cerere de intervenție voluntară în litigiu aflat pe rolul Consiliului pentru ași conserva dreptul de a formula plângere în calitatea de parte, aspect dobândit prin formularea unei asemenea cereri (intervenient voluntar), cu atât mai mult cu cât era desemnat câștigător, etapă care nu este definitivă, nefiind în faza de atribuire, și care nu este echivalentă cu atribuirea și semnarea contractului. Or, astfel cum reiese din actele dosarului cauzei, nu a formulat o asemenea cerere, deși era unul dintre subiecții menționați în mod expres de prevederile Legii nr. 101/2016, care aveau posibilitatea să participe și să se introducă în cauza aflată pe rolul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, respectiv operator economic participant la procedura de atribuire, cu atât mai mult cu cât era desemnat câștigător, etapă care nu este definitivă, nefiind în faza de atribuire, care este echivalentă cu semnarea contractului. … 37.Or, având în vedere interpretarea istorico-teleologică, cu ajutorul căreia se poate stabili sensul unei dispoziții legale, ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție, într-un context istoric dat, din analiza cadrului legal în materie reiese cu evidență faptul că, prin configurația dată Legii nr. 101/2016, legiuitorul a dorit ca orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri să poată solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, precum și ca oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, să poată formula orice cale de atac reglementată de această lege, iar oricare dintre părțile litigiului să poată contesta deciziile Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu condiția să fie parte în configurația cadrului procesual al primei judecăți prin contestare directă sau prin intervenție accesorie în fața Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, context în care, într-adevăr, legea statuează că dispozițiile Legii nr. 101/2016 se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ, ale Codului civil și ale Codului de procedură civilă, însă în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare. … 38.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, în raport cu prevederile art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 126 referitor la instanțele de judecată, coroborate cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. … 39.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L. din București – lider asociere Societatea Mhs Truck Bus – S.R.L., Societatea Terra Palfinger – S.R.L. din Tunari, județul Ilfov, și Societatea Deltamed – S.R.L. din Gilău, județul Cluj, în Dosarul nr. 6.565/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2017, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește