DECIZIA nr. 44 din 27 ianuarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Nicolae Tache, Marius-Daniel Goea și Delia-Elena Goea în Dosarul nr. 17.986/180/2018 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 531D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, apreciază că modalitatea în care instanța de judecată calculează taxele de timbru, pornind de la grilele notariale, reprezintă o problemă de aplicare a legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.986/180/2018, Judecătoria Bacău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă având ca obiect „succesiune-partaj succesoral“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, raportat la situația de fapt din speță, autorii acesteia arată că au solicitat partajarea averii succesorale, formată din terenuri și construcții, context în care menționează faptul că, în timp ce pentru construcții a fost emis certificat fiscal în care este evidențiată valoarea de impozitare, pentru terenuri valoarea de impozitare nu a fost stabilită, astfel încât pentru calcularea impozitului au solicitat unui expert tehnic judiciar evaluarea acestora. Susțin că instanța de judecată a calculat taxa judiciară de timbru pentru terenuri luând ca bază valorile din lucrarea „Studiu de Piață“ a Camerei Notarilor Publici Bacău, între cele două valori fiind diferențe semnificative în defavoarea autorilor excepției. Așa fiind, aceștia susțin că prevederile criticate „sunt alternative numai formal, deoarece, nefiind stabilită valoarea de impozitare a terenurilor, calculul taxei judiciare de timbru se face numai prin raportare la acel studiu de piață, făcut la solicitarea Camerei notarilor publici“. Întrucât nu există o valoare de impozitare pentru terenuri, apreciază că textul criticat nu are nicio justificare, iar în aceste condiții valoarea terenurilor la care se calculează taxa judiciară de timbru este numai cea din studiul de piață al Camerei notarilor publici. Așadar, stabilirea taxei judiciare de timbru prin raportare la grilele notariale, dacă valoarea de impozitare este apreciată de instanță ca vădit derizorie, este o dispoziție legală contrară Constituției.  … 6.Judecătoria Bacău – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili norme de procedură, precum și reguli speciale, derogatorii de la normele generale, în materie fiscală, fără ca prin aceasta să fie încălcat liberul acces la justiție al titularilor drepturilor procesuale, care își vor exercita aceste drepturi în cadrul procesual și cu respectarea exigențelor stabilite de legiuitor. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora: „În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare.“ … 11.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 46 – Dreptul la moștenire, ale art. 56 alin. (1) și (2) – Contribuții financiare, ale art. 73 alin. (3) lit. m), potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează (…) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii“, ale art. 76 alin. (1) care prevăd că „Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere“ și ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice.“ … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că, potrivit art. 31 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în cazul taxelor calculate în funcție de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, evaluarea se face în condițiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă, adică după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți. De asemenea, art. 31 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 precizează că, în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa judiciară de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil. Potrivit art. 31 alin. (3) teza a doua, dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare. … 13.Prin decizia precitată, Curtea a subliniat că valorile stabilite prin ghidul orientativ privind valorile proprietăților imobiliare sunt avute în vedere pentru calculul taxei judiciare de timbru doar în situații strict prevăzute de lege, respectiv atunci când valoarea impozabilă este contestată sau considerată de instanță vădit derizorie. S-a subliniat, de asemenea, că aceste grile notariale sunt folosite drept criteriu de referință și în alte reglementări legale, exemplu fiind art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, ele fiind publice și previzibile. Soluția legală criticată are în vedere faptul că ceea ce părțile urmăresc printr-o astfel de acțiune (revendicare imobiliară) este aducerea în patrimoniul lor a unor drepturi reale asupra unor imobile, la valoarea lor de piață, astfel încât este firesc ca timbrarea să fie corespunzătoare acestui nivel. Dacă această valoare este stabilită prin grilele notariale sau rezultată din alte evidențe sau evaluări, aceasta este o problemă ce ține de opțiunea legiuitorului și de politica de stabilire a taxelor și impozitelor. Atâta vreme cât aceste criterii de evaluare sunt obiective, iar taxele judiciare stabilite pe baza lor sunt supuse regulilor de acordare a ajutorului public judiciar, Curtea a apreciat că nu se pune problema obstrucționării accesului la justiție. … 14.Curtea a constatat, totodată, că cerința plății taxelor judiciare de timbru în procedurile civile, pentru acțiunile introduse, nu poate fi privită ca o restricție a dreptului de acces la instanțele judecătorești. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 21). De altfel, la finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție. … 15.Curtea a remarcat distincția dintre dispozițiile speciale și derogatorii ale art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 față de dispozițiile generale ale art. 98 și 104 din Codul de procedură civilă, în sensul că aceste din urmă norme sunt aplicabile pentru stabilirea competenței instanței de judecată, iar nu pentru stabilirea timbrajului. Modalitatea de stabilire a taxelor judiciare de timbru este prevăzută în mod neechivoc de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, iar nu de Codul de procedură civilă. Astfel, art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie regula generală de utilizare a criteriului valoric, potrivit căreia competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere, iar potrivit art. 104 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită conform legislației fiscale. În acest sens, prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, precitată, Curtea a reținut faptul că potrivit art. 104 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale, iar în cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită, sunt aplicabile dispozițiile art. 98 din același act normativ.  … 16.Curtea Constituțională observă, totodată, că prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a reținut că legea privind taxele judiciare de timbru este o lege fiscală, circumscrisă dreptului financiar, și nu dreptului procesual civil. În acest context, așa cum a subliniat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 709 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 23 februarie 2018, „reglementarea de către legiuitor a unui criteriu general valabil pentru stabilirea valorii imobilelor raportată la valoarea impozabilă, potrivit legislației fiscale, face previzibilă pentru justițiabili modalitatea de calcul al taxelor judiciare de timbru, eliminând astfel subiectivismul în stabilirea acestor taxe de către instanțe. Astfel, normele legale care conferă instanței de judecată criterii de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiție și nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a se prevala de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil.“ … 17.Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate și susținerile referitoare la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 46 privind dreptul la moștenire, ale art. 73 alin. (3) lit. m) potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează (…) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii“, ale art. 76 alin. (1) care prevăd că „Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere“ și ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“, formulate de autorii excepției din perspectiva faptului că prin modul cum a fost formulat și prin aceea că este cuprins într-o ordonanță de urgență, textul legal intră în contradicție cu aceste norme constituționale. Astfel, având în vedere situația de fapt din speță, și anume partajarea averii succesorale, formată din terenuri și construcții, Curtea învederează că prin Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 30 august 2018, Curtea a subliniat că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție. În acest sens sunt și prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de instanțele judecătorești, precum și de Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea cazurilor și modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Distinct de cele mai sus menționate, Curtea observă că, potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, se taxează cu 3% din valoarea masei partajabile. În conformitate cu art. 31 alin. (3) din același act normativ, în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil; dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare. Din coroborarea celor două texte legale specificate rezultă că taxa judiciară de timbru aferentă cererii de partaj a unui imobil, în accepțiunea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, este de 3% din valoarea impozabilă a acestuia, iar în ipoteza în care valoarea impozabilă este derizorie, procentul ce determină taxa judiciară de timbru în discuție se va raporta la valoarea orientativă din grilele notariale.  … 20.Raportat la dispozițiile art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea apreciază că se impune o distincție în funcție de natura bunului, după cum este vorba de bunuri mobile sau imobile. Astfel, pentru bunurile imobile, art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 dispune că taxa de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare. În consecință, dacă disproporția dintre valoarea impozabilă și valoarea de circulație ar fi una care ar face ca valoarea totală a masei partajabile, astfel cum a fost ea calculată de reclamant în considerarea acelei valori impozabile, să apară ca vădit derizorie față de valoarea totală reală a masei partajabile, se vor lua în considerare, în privința imobilului a cărui prețuire a creat disproporția, grilele notariale la care face referire art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Dacă, însă, bunul a cărui valoare precizată de reclamant apare ca fiind vădit derizorie este un bun mobil, iar disproporția creată conduce la o disproporție valorică între masele partajabile ca atare, dispoziția specială a art. 31 alin. (3) nu mai este aplicabilă. Devine, însă, incidentă dispoziția de la art. 31 alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 care face trimitere, pentru înlăturarea disproporției valorice, la dispozițiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă, conform cărora, în vederea determinării competenței după valoare, contestarea valorii indicate de reclamant permite instanței să recurgă la înscrisuri și să solicite explicații părților. În consecință, este posibil ca reclamantul să fie obligat la plata unei diferențe de taxă judiciară de timbru atunci când valoarea unui bun aflat în masa partajabilă este în mod întemeiat contestată de pârât, cu condiția ca disproporția între valoarea reală și valoarea menționată de reclamant să fie de natură a releva o disproporție vădită la nivelul comparației în planul valorii întregii mase partajabile. Mai departe, natura bunului care a generat finalmente disproporția vădită raportată la totalul valoric al masei partajabile va genera soluții diferite, căci, atunci când bunul este imobil, se ajunge la valorificarea grilei notariale, iar când bunul este mobil, instanța are posibilitatea să recurgă la înscrisuri relevante, dar și la explicațiile furnizate de părți. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Tache, Marius-Daniel Goea și Delia-Elena Goea în Dosarul nr. 17.986/180/2018 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.
PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește