DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în Dosarul nr. 26.297/300/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.047D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Sub aspectul caracterului inadmisibil al excepției de neconstituționalitate, se arată că autorul critică în realitate interpretarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală dată de instanțele de judecată în procedura admisibilității în principiu a unei cereri de revizuire. Se susține, totodată, că autorul excepției de neconstituționalitate solicită completarea dispozițiilor legale criticate cu un nou caz de revizuire, în ipoteza producerii unui rezultat grav al unor infracțiuni progresive. Or, realizarea unor astfel de intervenții legislative nu este de competența Curții Constituționale.  … 5.Pe fond, se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 245 din 4 iunie 2020 și nr. 463 din 25 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Sentința penală nr. 299 din 23 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.297/300/2019, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire a unei sentințe penale, cerere formulată potrivit art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, fiind contrare prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, în măsura în care sunt interpretate în sensul că limitează incidența cazului de revizuire prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală la fapte și împrejurări noi preexistente datei rămânerii definitive a hotărârii judecătorești supuse revizuirii, precum și în măsura în care se interpretează în sensul că revizuirea unei hotărâri judecătorești este posibilă doar în situația în care prin aceasta se urmărește obținerea unei soluții opuse celei inițiale. Se susține că interpretarea contrară a dispozițiilor legale criticate lipsește persoana vătămată, victimă a unei infracțiuni progresive al cărei rezultat s-a produs independent de vreo acțiune sau inacțiune a sa, a inculpatului sau a autorităților judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, de posibilitatea de a deduce judecății noua situație de fapt apelând la singura cale de atac ce poate conduce la analizarea acestei noi situații. Se susține, de asemenea, că o astfel de interpretare restrictivă contravine, în cazul infracțiunilor progresive contra vieții sau contra integrității corporale și a sănătății, dispozițiilor constituționale ale art. 22 alin. (1). … 8.Totodată, se arată că interpretarea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 131 din Constituție întrucât nu asigură un just echilibru între principiul autorității de lucru judecat și interesul general al societății de a-i trage la răspundere penală pe autorii infracțiunilor.  … 9.Se mai arată că, în interpretarea criticată, dispozițiile legale analizate creează discriminare între persoanele vătămate/părțile civile care sunt victimele unor infracțiuni progresive, al căror rezultat s-a produs ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat cauza penală, și cele care sunt victimele acelorași infracțiuni, dar care nu au un caracter progresiv și al căror rezultat se produce anterior momentului procesual mai sus referit, sub aspectul mijloacelor și al remediilor procesuale de care acestea dispun. … 10.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală opinează că problema de drept supusă analizei Curții Constituționale prin prezenta excepție de neconstituționalitate vizează, mai degrabă, completarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură penală cu un nou caz de revizuire constând în ipoteza producerii unui rezultat mai grav în cazul infracțiunilor progresive.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens, în principal, arată că argumentele formulate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate, atribuție care este de competența exclusivă a organelor judiciare. În subsidiar, menționează că, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar căile de atac pot fi exercitate de către părțile interesate și de către Ministerul Public. Or, din interpretarea literală a dispozițiilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedură penală, rezultă că acestea sunt incidente doar în privința situațiilor preexistente rămânerii definitive a hotărârii a cărei revizuire se solicită, nefiind aplicabile în cazul infracțiunilor progresive ale căror efecte au fost descoperite ulterior momentului anterior menționat. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform actului de sesizare, dispozițiile art. 453 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul critică, în realitate, prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, care, la data invocării prezentei excepții, aveau următorul cuprins: (1)Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; (…)(4)Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. … 16.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 50 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023, acestea având în prezent următorul conținut: „(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.“ … 17.Având însă în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a reținut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, în forma lor în vigoare la data invocării prezentei excepții. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) cu privire la accesul liber la justiție, ale art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 131 – Rolul Ministerului Public. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în temeiul unor critici de neconstituționalitate similare, aceste critici fiind respinse de Curtea Constituțională, ca inadmisibile, prin Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020.  … 20.Prin decizia precitată, paragraful 15, Curtea a constatat că în susținerea respectivei excepții nu au fost formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci se solicita completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul ca, în cazul infracțiunilor progresive, să se prevadă posibilitatea unei așa-zise „revizuiri“ a hotărârii de condamnare sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei raportat la rezultatul final al acesteia, rezultat care se produce ulterior rămânerii definitive a respectivei hotărâri. Curtea a reținut că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13).  … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.În ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală, respectiv cea potrivit căreia dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că formularea cererii de revizuire trebuie să aibă ca scop obținerea unei soluții opuse celei inițiale, Curtea reține că acestea au constituit obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici cvasisimilare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 196 din 6 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 24 iulie 2023, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.  … 23.Prin Decizia nr. 196 din 6 aprilie 2023, precitată, paragrafele 12-17, Curtea a reținut că activitatea desfășurată în ciclul ordinar al procesului penal – dacă a fost legală și temeinică – trebuie să se finalizeze cu pronunțarea unei hotărâri definitive, având autoritate de lucru judecat, în care faptele reținute exprimă adevărul, iar legea penală și cea civilă au fost aplicate corect. Practica a învederat însă și cazuri de hotărâri definitive care au soluționat cauzele penale cu grave erori de fapt și de drept. Legiuitorul a avut în vedere o asemenea ipoteză, rațiune pentru care a instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desființare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii și adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorității de lucru judecat – așadar stabilității hotărârilor judecătorești definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiției -, cazurile și condițiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept. În egală măsură, opțiunea legiuitorului în reglementarea căilor extraordinare de atac trebuie să se realizeze în limite constituționale (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragraful 30, și Decizia nr. 723 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 14 martie 2020, paragraful 15). … 24.De asemenea, Curtea a subliniat că revizuirea este calea extraordinară de atac care permite instanței penale să revină asupra propriei hotărâri, revizuirea având caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile de judecată intervenite în rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada că hotărârea definitivă se întemeiază pe o eroare judiciară (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragraful 18, și Decizia nr. 410 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 8 noiembrie 2019, paragraful 29). … 25.Referitor la obiectul căii de atac analizate, Curtea a statuat că revizuirea poate fi exercitată – în cazurile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală – numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanță (sentințe) sau la instanța de apel (decizii). Totodată, revizuirea privește numai hotărârile judecătorești definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța judecătorească rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 181 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, paragrafele 17 și 18). … 26.Curtea a reținut că autorul excepției pune în discuție interpretarea dată de doctrină și practica judiciară dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, în sensul că motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală poate fi invocat numai atunci când se solicită constatarea netemeiniciei unei hotărâri definitive și pronunțarea unei soluții diametral opuse, adică schimbarea soluției din condamnare, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal – în achitare sau invers -, iar nu și atunci când se invocă nelegalitatea respectivei hotărâri. … 27.Având în vedere, pe de o parte, caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac de retractare, prin care sunt constatate și înlăturate erorile de fapt – în timp ce erorile de drept pot constitui doar obiect al recursului în casație și erorile de procedură pot forma doar obiectul contestației în anulare -, iar, pe de altă parte, rolul constituțional al legiuitorului consacrat de dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală referitoare la prevederea prin lege a procedurii de judecată și, respectiv, la folosirea căilor de atac în condițiile legii, Curtea a constatat că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, în temeiul cărora revizuentul poate solicita numai constatarea netemeiniciei unei hotărâri definitive și pronunțarea unei soluții diametral opuse, nu sunt de natură să înfrângă normele constituționale privind principiul legalității, egalitatea cetățenilor în fața legii fără privilegii și fără discriminări și înfăptuirea justiției în numele legii. … 28.Așa fiind, Curtea a constatat că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – care nu permit admiterea în principiu a unei cereri de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată pe calea revizuirii, cerere care ar viza îndreptarea nelegalității hotărârii definitive de condamnare – nu aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 124 alin. (1) și (3), ale art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală. … 29.Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate de autorul prezentei excepții cu privire la dispozițiile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea reține că soluția și considerentele Deciziei nr. 196 din 6 aprilie 2023 sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în Dosarul nr. 26.297/300/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește