DECIZIA nr. 439 din 24 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ana-Maria Tiron în Dosarul nr. 5.843/111/2017 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 763D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Acesta menționează jurisprudența considerată relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.843/111/2017, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție invocată de Ana-Maria Tiron într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri în anulare a unui act administrativ, respectiv a ordinului prefectului prin care a fost eliberată din funcția de consilier județean. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale în măsura în care acestea sunt interpretate în sensul că prefectul constată prin ordin încetarea mandatului de consilier județean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, doar pe baza sesizării partidului politic și fără a avea o soluție/hotărâre definitivă în privința hotărârii de excludere din partid.  … 6.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prefectul îndeplinește, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea funcționării autorității administrației publice, în condiții de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Emiterea ordinului prin care se constată încetarea mandatului de consilier al reclamantei și declararea ca vacant a locului de consilier se realizează în condițiile legii, nu îngrădesc accesul acesteia la justiție și nu sunt afectate unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Totodată, se arată că autoarea excepției beneficiază de dreptul de a fi asistată de un avocat. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, care au următorul cuprins: „(3) În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean.“ … 11.Curtea reține că dispozițiile Legii nr. 393/2004 au fost abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate potrivit regulii tempus regit actum, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauza de față. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă prin raportare la critici de neconstituționalitate diferite. Astfel, prin Decizia nr. 684 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 12 februarie 2018, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 din Legea nr. 393/2004. Prin decizia antereferită, paragrafele 18 și 19, Curtea a reținut, cu caracter de principiu, că dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 atribuie prefectului doar atribuția de a constata încetarea mandatului de consilier local/județean în cazul expres prevăzut de lege, respectiv pierderea de către consilier a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Așadar, prefectul îndeplinește, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea funcționării autorității administrației publice, fără a se crea, astfel, un raport de subordonare între prefect și consiliul local, interzis de dispozițiile art. 123 din Constituție. Curtea a mai constatat că, drept urmare a Deciziei nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calității de membru al unui partid politic, cu consecința corelativă a încetării mandatului de consilier local/județean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în fața unei instanțe judecătorești de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalității în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuții jurisdicționale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiții a drepturilor și libertăților constituționale. … 14.Curtea observă însă că, în cauza de față, critica se raportează la chestiunea de a determina dacă aceste prevederi legale criticate obligă prefectul să verifice în ce măsură decizia de excludere din partid a consilierului este definitivă în sistemul căilor de atac prevăzut de statutul partidului politic sau al organizației din care face parte acesta și de a solicita documente justificative privind procedura excluderii. Rezultă că, în realitate, obiectul excepției vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea legii a căror soluționare intră în competența instanțelor judecătorești și, în aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 15.De altfel, prin Decizia nr. 67 din 2 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 8 ianuarie 2021, aceasta a constatat că existența unei practici neunitare care admite faptul că în materia analizată s-a conturat o jurisprudență divergentă, dar că aceasta nu are caracter unitar, denotă nu numai că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii, ci și faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ana-Maria Tiron în Dosarul nr. 5.843/111/2017 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește