DECIZIA nr. 439 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 39.467/299/2015* al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.360D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate sunt norme procedurale, iar, potrivit art. 65 din Codul de procedură civilă, după admiterea cererii de intervenție, terțul devine parte în dosar, luând procedura în stadiul în care se găsește. Prin urmare, este firesc ca, la cererea acestuia, să-i fie acordate și cheltuielile de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.467/299/2015*, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 451 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Ioana Sfîrăială într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de apel formulată împotriva Sentinței civile nr. 8.196 din 24 octombrie 2017, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 din București, prin care pârâta a fost obligată, între altele, să plătească reclamantei contravaloarea cheltuielilor de judecată ocazionate de un proces anterior, în care reclamanta a avut calitatea de intervenient accesoriu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, întrucât permit plata cheltuielilor judiciare de către partea care a pierdut procesul, la cererea unei părți care a intervenit voluntar în procesul care se judecă între părțile originare, respectiv reclamantul și pârâtul. Se susține că doar aceștia din urmă, în calitate de părți ale procesului, pot solicita cheltuieli de judecată, iar nu intervenientul voluntar. Acesta din urmă, în calitate de participant la proces, sprijină exclusiv apărările uneia dintre părți și nu poate fi considerat câștigător al procesului, întrucât, în concret, litigiul în care intervine nu-i aduce niciun beneficiu. … 6.Se mai susține că, potrivit art. 129 din Constituție, hotărârile judecătorești sunt supuse căilor de atac reglementate de lege, iar suprimarea unei căi de atac contravine principiului egalității armelor, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind încălcat și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest sens se susține că principiul legalității, al independenței judecătorului național și al drepturilor omului sunt fundamente ale statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție. De asemenea se susține că, în acord cu principiul securității juridice, statele au obligația ca legile să fie clare pentru destinatarii acestora, iar interpretarea lor să fie accesibilă și previzibilă, invocând în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 9 ianuarie 2004, pronunțată în Cauza Aċimoviċ împotriva Croației. Se mai susține că, în același mod, este restrânsă puterea judecătorului național de a dezlega pe deplin problemele de drept descoperite pe parcursul procesului. … 7.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, părțile litigante având posibilitatea de a formula cereri și apărări cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare au fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 451 – Cuantumul cheltuielilor de judecată din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține însă că, deși autoarea excepției ridică, în mod expres, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 274 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 451 din actualul Cod de procedură civilă“, motivarea se referă, în esență, la înțelesul sintagmei „partea care cade în pretenții“, cuprinsă în art. 274 din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent art. 453 din Codul de procedură civilă din 2010. … 12.În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, cu valoare de principiu, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate; în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Prin urmare, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 453 – Acordarea cheltuielilor de judecată, textul de lege care este aplicabil în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, potrivit căruia:(1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.(2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată. … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și art. 48 – Prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 65 din Codul de procedură civilă – Situația intervenientului, după admiterea în principiu a cererii de intervenție, acesta devine parte în proces, astfel încât își exercită drepturile și își asumă toate obligațiile legale corespunzătoare acestei calități. Astfel, acesta poate solicita administrarea de probe, invocarea de excepții procesuale sau poate să depună întâmpinare, în cazul intervenției principale. De asemenea, toate actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de intervenient. … 15.Curtea reține că problema posibilității intervenientului accesoriu de a-și recupera cheltuielile de judecată de la partea care a pierdut procesul, în funcție de împrejurarea dacă se face sau nu dovada contribuției determinante a intervenientului accesoriu la câștigarea procesului de către partea pentru care a intervenit, nu este o problemă de constituționalitate, ci de interpretare a normei legale, în sensul aplicării corespunzătoare la circumstanțele factuale ale speței deduse soluționării instanței de judecată. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. … 16.În acest sens, Curtea mai reține că, pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, legiuitorul a instituit competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura aplicarea corectă și unitară a legilor de către toate instanțele, prin intermediul recursului în interesul legii, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție și art. 514 și următoarele din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 39.467/299/2015* al Tribunalului București – Secția a III-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește