DECIZIA nr. 438 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim și Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte în Dosarul nr. 3.802/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.350D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate în substanța sa, ci se înscriu în marja de apreciere pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut-o statului român, în ceea ce privește acordarea măsurilor reparatorii. Se mai arată că prevederile legale criticate modifică sistemul de referință referitor la plata chiriei pentru imobilele restituite foștilor proprietari în temeiul art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin stabilirea cuantumului chiriei prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii/prelungirii contractului de închiriere se asigură un criteriu obiectiv, previzibil și care asigură, totodată, menținerea unui just echilibru între interesul general și cel privat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.802/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene. Excepția a fost invocată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim și Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind obligarea pârâtei Universitatea Lucian Blaga din Sibiu la plata chiriei restante aferente folosinței unui imobil retrocedat în condițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cerere formulată în temeiul Legii nr. 65/2015. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, imobilele necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, se restituie foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o anumită perioadă (stabilită inițial la 3 ani, ulterior prelungită până la 10 ani), noul proprietar beneficiind de o chirie, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. Autorii excepției arată că Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și ale art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, care stabilea un nou mod de calcul al chiriilor pentru imobilele retrocedate în condițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, a fost anulată de către instanța de contencios administrativ, fiind, practic, repusă în aplicare Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006. … 6.Prin art. 45 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România a fost prelungită de la 3 la 10 ani perioada în care proprietarii imobilelor retrocedate în condițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 erau obligați să mențină afectațiunea de interes public a acestora, cu plata unei chirii, stabilită, în funcție de valoarea de piață, prin hotărâre a Guvernului. Prin Decizia nr. 232 din 10 mai 2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra prevederilor art. 45 din Legea nr. 165/2013, statuând că acestea sunt constituționale, cu motivarea că mențin un just echilibru între interesul general al societății, pe de o parte, și interesul individual, pe de altă parte, cu motivarea că noii proprietari beneficiază de plata unei chirii, stabilită în funcție de valoarea de piață, pe perioada menținerii afectațiunii de interes public a imobilelor retrocedate. … 7.În acest context legislativ, autorii excepției arată că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și până la adoptarea Legii nr. 65/2015, nu a fost adoptată o hotărâre a Guvernului care să stabilească un cuantum al chiriilor în funcție de valoarea de piață a imobilelor retrocedate, fiind în continuare aplicabile cuantumurile chiriilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006. … 8.Prin art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015, textul de lege criticat în prezenta cauză, a fost modificat art. 45 din Legea nr. 165/2013, fiind instituită o nouă modalitate de calcul al chiriilor, fără a se ține cont de valoarea de piață a imobilelor, așa cum era soluția legislativă cuprinsă inițial în Legea nr. 165/2013 și confirmată în jurisprudența Curții Constituționale. În acest context, autorii excepției susțin că noua soluție legislativă se îndepărtează în mod vădit de la soluția legislativă inițială, singura apreciată ca fiind constituțională. Astfel, se susține că soluția legislativ criticată este lipsită de proporționalitate și nu păstrează un just echilibru între interesele generale ale societății și cele individuale, contravenind astfel dispozițiilor art. 53 alin. (2) din Constituție. Mai mult, prin durata foarte mare în care este îngrădit dreptul de proprietate, precum și prin faptul că este înlăturat remediul legal al calculării chiriei în funcție de valoarea de piață a imobilelor retrocedate este încălcat dreptul de proprietate în substanța sa, prin afectarea atributelor posesiei și folosinței, precum și, de facto, a însuși dreptului de dispoziție. De asemenea, se susține că, potrivit mecanismului de calcul instituit prin textul de lege criticat, nivelul chiriei este chiar inferior celui instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, iar modalitățile de calcul includ referințe străine de natura, afectațiunea și funcționalitatea imobilelor la care se referă art. 16 din Legea nr. 10/2001, respectiv prin raportare la grila notarială aferentă construcțiilor cu destinația de locuință sau cu destinație de spațiu industrial. … 9.Totodată, se mai susține și încălcarea principiului constituțional al statului de drept, care implică și coerență în actul de legiferare, dat fiind faptul că legiuitorul s-a raportat la aceeași stare de fapt în mod diferit, prin succesiunea actelor normative adoptate în privința modalității de stabilire a chiriilor pentru imobilele reglementate de art. 16 din Legea nr. 10/2001, contrar și cu jurisprudența în materia dreptului de proprietate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunțată în Cauza Sporrong și Lönnroth împotriva Suediei, sau Hotărârea din 19 iunie 2006, pronunțată în Cauza Hutten-Czapska împotriva Poloniei. … 10.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, menționând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 232 din 10 mai 2013. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare au fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 2 aprilie 2015. … 15.Întrucât prevederile de lege criticate modifică și completează dispozițiile art. 45 din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, și ținând cont de dispozițiile art. 62 teza întâi („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reține că obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (6^1)-(6^4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora:(6^1)În perioada menținerii afectațiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabilește în funcție de valoarea imobilului prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere. În cazul construcțiilor cu o suprafață de până la 300 mp, la calculul valorii se aplică grila notarială aferentă construcțiilor cu destinația de locuință. Pentru suprafața care excedează limitei de 300 mp se aplică grila notarială aferentă construcțiilor cu destinație de spațiu industrial.(6^2)Cuantumul anual al chiriei nu poate depăși 6% din valoarea construcției, respectiv 4% din valoarea terenului, stabilită conform alin. (6^1).(6^3)Noul proprietar și deținătorul actual al imobilului vor încheia un contract de închiriere, în formă scrisă, în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei privind restituirea în natură.(6^4)Plata obligațiilor care decurg din contractele de închiriere se asigură din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, în condițiile legii.“ … 16.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 45 din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în cadrul controlului a priori, în privința prelungirii perioadei de menținere a afectațiunii de interes public pentru o perioadă de 10 ani. Prin Decizia nr. 232 din 10 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 iunie 2013, Curtea a reținut că dispozițiile art. 45 din lege instituie o restricție temporară cu privire la exercițiul dreptului de proprietate în privința bunurilor imobile restituite foștilor proprietari, în considerarea afectațiunii speciale a acestora, cu restrângerea exercițiului dreptului de proprietate pe o perioadă limitată de timp, respectiv 10 ani. Curtea a reținut că o asemenea măsură legislativă este în concordanță cu exigențele constituționale prevăzute în art. 53 din Constituție, fiind o măsură necesară și proporțională, dat fiind faptul că păstrează un just echilibru între interesele generale ale societății, prin menținerea afectațiunii de interes public a imobilelor restituite foștilor proprietari de către aceștia sau moștenitorii lor pe o perioadă de 10 ani, și cele individuale, prin plata unei chirii, „stabilită în funcție de valoarea de piață“ [art. 45 alin. (6) din lege], de către deținătorii actuali ai bunurilor imobile menționate, cuantumul acestora fiind reglementat ulterior, prin hotărâri ale Guvernului, astfel cum s-a reținut anterior. … 18.În prezent, soluția legislativă introdusă prin art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015, textul de lege criticat în prezenta cauză, care a modificat art. 45 din Legea nr. 165/2013, prevede un mod de stabilire al chiriei în funcție de valoarea imobilului, prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere. Autorii prezentei excepții de neconstituționalitate arată că acest mod de calcul al chiriilor pentru imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, care sunt ținuți de obligația menținerii afectațiunii de interes public a imobilelor pentru o perioadă determinată, conduce la o valoare mult diminuată al cuantumului acestora, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 și art. 53 din Constituție. … 19.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că problematica modalității de despăgubire a foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, respectiv aceea a acordării unei despăgubiri apreciate ca fiind injustă, nefiind pusă în acord cu valoarea de circulație a imobilului preluat în mod abuziv, a mai fost supusă controlului de constituționalitate exercitat asupra Legii nr. 165/2013. Prin mai multe decizii, Curtea s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum și la art. 50 lit. b) din același act normativ, prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a legii, orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 328 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 14 august 2019, Decizia nr. 755 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 11 ianuarie 2019, Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, Decizia nr. 164 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018 sau Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014). … 20.Prin aceste decizii, Curtea a reținut că modalitatea de calcul al despăgubirilor, prin evaluarea imobilului în funcție de grila notarială, iar nu în funcție de valoarea de piață a imobilului constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a pronunțării Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost reținută în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași hotărâre, în cadrul măsurilor cu caracter general sugerate cu titlu orientativ, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act cu interes de propunerea avansată de Guvernul român în planul său de acțiune ce vizează stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative, arătând că o astfel de măsură, cu condiția să fie realistă și dublată de un control jurisdicțional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței mecanismului de despăgubire. Curtea a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost acordată statului o largă marjă de apreciere în privința modului de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeași hotărâre, s-a statuat că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „Plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității“ (paragraful 235). În consecință, ținând cont de numărul mare de persoane vizate și de consecințele importante ale hotărârii, al cărui impact asupra întregii țări este considerabil, „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege […] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). … 21.Tot astfel, Curtea a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căreia acesta nu garantează un drept la o compensație integrală în orice circumstanțe, o compensație numai parțială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piață integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 și din 8 iulie 1986, pronunțate în cauzele James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, și, respectiv, Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120). … 22.Prin urmare, având în vedere că principala critică de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză se referă la modalitatea de calcul al cuantumului chiriilor încasate de foștii proprietari ai imobilelor retrocedate în condițiile art. 45 din Legea nr. 165/2013, respectiv prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere, iar nu la valoarea de piață a imobilelor, Curtea reține că cele statuate în jurisprudența invocată a Curții Constituționale își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate urmând să fie respinsă ca neîntemeiată. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim și Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte în Dosarul nr. 3.802/85/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 45 alin. (6^1)–(6^4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește