DECIZIA nr. 438 din 11 iulie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 5 octombrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 151 22/10/2014 ART. 4
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 151 22/10/2014 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 5REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 4
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 5
ART. 6REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 7
ART. 6REFERIRE LALEGE 297 28/06/2004
ART. 7REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 4
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 5
ART. 8REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 7
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 4
ART. 12REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 7
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 134
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 14REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 14REFERIRE LAREGULAMENT 1 06/04/2006
ART. 14REFERIRE LALEGE 297 28/06/2004
ART. 17REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 2
ART. 18REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ART. 18REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 4
ART. 18REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 7
ART. 19REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 3
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 134
ART. 20REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 20REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 9
ART. 20REFERIRE LAREGULAMENT 17 28/11/2014
ART. 21REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014 ART. 9
ART. 25REFERIRE LALEGE 151 22/10/2014
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid-Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Societatea Avicola – S.A. din municipiul Slobozia în Dosarul nr. 1.094/98/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.211D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în sensul admiterii criticilor formulate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că excepția este neîntemeiată, legea supusă controlului de constituționalitate reglementând dreptul de retragere al acționarilor, stabilind o regulă și, totodată, excepții de la regulă, iar faptul că excepția derogă de la regulă nu este de natură să atragă vreun viciu de neconstituționalitate. Referitor la art. 11 din Constituție, apreciază că invocarea acestuia nu are legătură cu cauza, întrucât, în realitate, criticile formulate vizează tot dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5).
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia nr. 608 din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.094/98/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, precum și a legii în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Avicola – S.A. din municipiul Slobozia în etapa procesuală a recursului într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că Legea nr. 151/2014 nu este previzibilă și nu este suficient de clară în ceea ce privește aplicarea sa. Obiectul reglementării legii este prevăzut în art. 1, care reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, în vederea punerii în acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și ale Directivei 39/2004, iar în textele următoare se reglementează conduita societăților și dreptul acționarilor de a se retrage din societate. Se susține că, în totală contradicție cu obiectul de reglementare arătat la art. 1, în art. 5, se stabilește că dispozițiile art. 3, ale art. 4 și ale art. 7 alin. (3) din lege nu se aplică în cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața acțiunilor necotate. În acest context, arată că dispozițiile art. 5, care exclud incidența dispozițiilor art. 3, ale art. 4 și ale art. 7 alin. (3) asupra societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, se răsfrâng și asupra societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe Piața RASDAQ, care sunt și ele tot acțiuni necotate. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acțiunile tranzacționate pe Piața RASDAQ se înscriu în categoria acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, invocându-se în acest sens Hotărârea din 22 martie 2012, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, și Decizia nr. 865 din 13 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală.7.Autoarea excepției consideră că prin obiectul de reglementare al Legii nr. 151/2014 sunt încălcate dispozițiile art. 11 din Constituție prin faptul că prevederile acestui act normativ nu corespund exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, încălcându-se principiul previzibilității și al accesibilității legii. Apreciază, astfel, că Legea nr. 151/2014, așa cum este redactată, aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind confuză și neclară, nefiind respectate rigorile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține că autoarea excepției justifică pretinsa neclaritate a legii prin existența unei așa-zise contradicții între obiectul de reglementare arătat în art. 1 al Legii nr. 151/2014, pe de o parte, și dispozițiile art. 5 din aceeași lege, pe de altă parte, prin care se stabilește că dispozițiile art. 3, ale art. 4 și ale art. 7 alin. (3) nu se aplică în cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, susținând, de asemenea, că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acțiunile tranzacționate pe Piața RASDAQ s-ar înscrie în categoria acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate. În acest context, instanța învederează că autoarea excepției face confuzie între noțiunile de „piață reglementată„ și „piața acțiunilor necotate“, context în care precizează că jurisprudența invocată în susținerea excepției este lipsită de relevanță, câtă vreme aceasta are în vedere noțiunea de „piață reglementată“, iar Legea nr. 151/2014 are ca obiect de reglementare clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate. Rezultă așadar că nu se pune problema existenței unei contradicții în lege, iar împrejurarea dacă în cauză sunt sau nu aplicabile dispozițiile Legii nr. 151/2014 este o chestiune ce nu poate fi tranșată pe calea excepției de neconstituționalitate invocate în cauză, ci de către instanța de judecată, în soluționarea recursului.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 și ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 octombrie 2014, precum și a legii în ansamblul său. Dispozițiile criticate au următoarea redactare:– Art. 1: „Prezenta lege reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, în vederea punerii de acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului.“;– Art. 3: (1)În situația în care adunarea generală a acționarilor hotărăște ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor emise de societate pe o piață reglementată sau a tranzacționării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, acționarii au dreptul de a se retrage din societate în condițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2)Prin derogare de la prevederile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul în care acționarii își pot exercita dreptul de retragere este de 90 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale a acționarilor în condițiile art. 2 alin. (3).;– Art. 4: (1)Acționarii au dreptul de a se retrage din societate și în cazurile în care adunarea generală convocată potrivit prevederilor art. 2:a)nu se desfășoară din cauza neîndeplinirii condițiilor legale de cvorum;b)nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condițiilor legale de majoritate;c)nu se desfășoară în termenul de 120 de zile stabilit la art. 2 alin. (1).(2)Termenul de exercitare a dreptului de retragere curge de la data adunării generale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), respectiv de la expirarea termenului prevăzut la art. 2, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c).;– Art. 5: „Prevederile art. 3, 4 și ale art. 7 alin. (3) nu se aplică în cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața acțiunilor necotate.“13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, coroborate cu cele ale art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 151/2014, reglementarea situației juridice a Pieței RASDAQ a reprezentat o obligație a statului român, derivând din calitatea de membru al Uniunii Europene, acest act normativ ținând cont de interesele acționarilor, fără a încălca litera și spiritul reglementărilor din legislația națională primară și din legislația europeană. Pentru încadrarea în prevederile Directivei 2001/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 mai 2001 privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a unei burse de valori și informațiile care trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare, prin Legea nr. 151/2014 s-a introdus obligativitatea ca societățile să convoace adunarea generală a acționarilor prin care se solicită acordul acționarilor pentru tranzacționarea pe o piață reglementată, precum și întocmirea unui prospect de admitere la tranzacționare conform reglementărilor prevăzute în Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE, transpusă în legislația românească prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, și prin Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare.15.De asemenea, pentru asigurarea protecției investitorilor minoritari și pentru asigurarea continuității, prin lege au fost stabilite o serie de cerințe suplimentare pe care societățile tranzacționate pe Piața RASDAQ trebuie să le respecte după transferul pe un sistem alternativ de tranzacționare, aceste cerințe suplimentare fiind introduse în considerarea prevederilor Directivei 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare, ale Directivei 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, ale Directivei 2006/6/CE (MAD) privind abuzul pe piață și ale Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Totodată, a fost introdusă și obligativitatea emitenților care se încadrează în criteriile de admitere pe o piață reglementată, dar a căror adunare generală a acționarilor nu își dă acordul pentru tranzacționarea pe această piață, de a conferi acționarilor minoritari care nu au fost de acord cu hotărârea adunării generale a acționarilor dreptul de retragere din cadrul societății și de a solicita cumpărarea acțiunilor lor de către societate.16.Așa fiind, Curtea constată că intenția legiuitorului a fost aceea ca, prin adoptarea Legii nr. 151/2014, să se creeze un cadru de reglementare a tranzacțiilor cu instrumente financiare armonizat cu legislația europeană și de garantare a integrității și eficienței globale a sistemului financiar românesc.17.Curtea observă că, astfel cum rezultă din art. 1 al Legii nr. 151/2014, acest act normativ reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, în vederea punerii de acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului.18.Potrivit art. 2 din Legea nr. 151/2014, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii, consiliile de administrație sau directoratele societăților tranzacționate pe Piața RASDAQ aveau obligația de a convoca adunarea generală pentru a decide fie efectuarea de către societate a demersurilor legale necesare în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată sau un sistem alternativ de tranzacționare, fie delistarea. Legiuitorul a acordat un drept de retragere acționarilor în următoarele situații: (i) în situația în care adunarea generală a acționarilor hotărăște ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacționare a acțiunilor emise de societate pe o piață reglementată sau a tranzacționării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, acționarii au dreptul de a se retrage din societate în condițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; (ii) adunarea generală nu se desfășoară din cauza neîndeplinirii condițiilor legale de cvorum sau majoritate; (iii) adunarea generală nu se desfășoară în termenul de 120 de zile stabilit la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014; (iv) adunarea generală decide să înscrie acțiunile pe o piață reglementată, însă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) respinge cererea [art. 3, 4 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 151/2014].19.Curtea reține că potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, dreptul de retragere din societate al acționarilor poate fi exercitat în termen de 30 de zile, potrivit art. 134 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o derogare expresă cuprinsă la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 151/2014, care prevede că termenul în care acționarii își pot exercita dreptul de retragere este de 90 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale a acționarilor în condițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 151/2014. Punctul de plecare al termenului de 90 de zile variază în funcție de care dintre cele patru evenimente este aplicabil, și anume: publicarea hotărârii, în situația în care adunarea generală a decis să nu înscrie acțiunile pe o piață reglementată; data adunării generale, în situația lipsei de cvorum sau de majoritate; expirarea termenului sau publicarea deciziei ASF. Acționarii au dreptul de a depune cereri de retragere înainte sau după data finalizării raportului expertului, cu condiția ca termenul general de 90 de zile să fie respectat.20.Curtea menționează că prin art. 9 alin. (2) din Legea nr. 151/2014, ASF a fost autorizată expres să emită reglementări în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 151/2014. Astfel, legislația secundară adoptată de ASF, și anume Regulamentul nr. 17 din 28 noiembrie 2014 privind statutul juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 28 noiembrie 2014, stabilește reguli privind admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată/sistem alternativ de tranzacționare, precum și reguli privind dreptul de retragere al acționarilor, având rolul de a clarifica și detalia procedura legală de urmat pentru clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate, prevăzută de Legea nr. 151/2014.21.În jurisprudența referitoare la principiul calității legii, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă [Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35; Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35; Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109].22.În acest sens, Curtea subliniază că dispozițiile privind procedura legală de urmat pentru clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate nu trebuie interpretate și aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere întreg cadrul legislativ în materie, astfel încât, în acest context, Curtea apreciază că dispozițiile Legii nr. 151/2014 îndeplinesc exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.23.Curtea reține, de altfel, că, așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate (a se vedea Retragerea acționarilor – Studiul de drept comparat, publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 11 din 30 noiembrie 2015), dizolvarea Pieței RASDAQ a fost decisă de legiuitorul român, prin art. 9 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, ca urmare a unor controverse prelungite referitoare la statutul legal al acestei piețe, care nu este nicio „piață reglementată“, niciun „sistem alternativ de tranzacționare“ în sensul definițiilor europene. În acest sens, prin Hotărârea din 22 martie 2012, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de Curtea de Apel Cluj, s-a reținut, la pct. 43, că „pe de o parte, pentru a fi calificată drept «piață reglementată» în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39, o piață de instrumente financiare trebuie să fie autorizată ca piață reglementată și, pe de altă parte, că funcționarea acesteia în conformitate cu cerințele prevăzute în titlul III din această directivă constituie o condiție esențială pentru obținerea și pentru păstrarea acestei autorizații.“ De asemenea, la pct. 45 s-a învederat că „faptul că acțiunile sunt tranzacționate pe piața Rasdaq prin intermediul suportului electronic pus la dispoziție de Bursa de Valori București – S.A. nu poate fi suficient pentru a califica din punct de vedere juridic această piață ca «piață reglementată», în lipsa îndeplinirii condițiilor enumerate la punctul 43 din prezenta hotărâre.“24.În acest context, Curtea observă că Directiva 2004/39/CE a fost abrogată expres prin art. 94 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE, act care definește „piața reglementată“, la art. 4 pct. 21, ca fiind un sistem multilateral, operat și/sau administrat de un operator de piață, care reunește sau facilitează reunirea, în cadrul sistemului și în conformitate cu normele sale nediscreționare, a unor interese multiple de vânzare și cumpărare de instrumente financiare ale unor terțe părți, într-un mod care conduce la încheierea de contracte cu instrumente financiare admise la tranzacționare pe baza normelor și/sau a sistemelor sale și care este autorizat și funcționează în mod regulat.25.Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea apreciază că invocarea art. 11 din Constituție, cu referire la Hotărârea din 22 martie 2012, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, este lipsită de relevanță, câtă vreme jurisprudența invocată are în vedere noțiunea de piață reglementată, iar Legea nr. 151/2014 are ca obiect de reglementare clarificarea situației acțiunilor tranzacționate pe Piața RASDAQ, precum și a acțiunilor tranzacționate pe piața acțiunilor necotate.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Avicola – S.A. din municipiul Slobozia în Dosarul nr. 1.094/98/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 1 și ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x