DECIZIA nr. 436 din 28 iunie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Csecs Rita în Dosarul nr. 10.865/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.580D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, arată că, în procedura de cameră preliminară, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente au aceleași drepturi ca și inculpatul, așa cum reiese și din jurisprudența Curții Constituționale în această materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 28 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.865/320/2015, Judecătoria Târgu Mureș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Csecs Rita cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în faza de judecată, în care autoarea excepției are calitatea de parte civilă. În cauză, judecătorul de cameră preliminară a dispus, prin Încheierea din 24 noiembrie 2015, desemnarea unui avocat din oficiu pentru partea civilă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât împiedică – în cadrul procedurii de cameră preliminară – reprezentarea, respectiv asistarea persoanei vătămate/părții civile, precum și consultarea dosarului cauzei. Arată că judecata și camera preliminară constituie faze procesuale distincte, având reglementare și obiect diferite. În fine, menționează și faptul că, în practică, unele instanțe, în lipsa unui temei legal, acordă persoanei vătămate/părții civile „drept de acces la dosarul cauzei, precum și drept de reprezentare ori asistare juridică, după caz“. … 6.Judecătoria Târgu Mureș – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este întemeiată în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție. În acest sens arată că textul de lege criticat permite avocatului persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente să exercite drepturile persoanei asistate și să consulte actele dosarului numai în cursul judecății, lipsind persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente de posibilitatea de a beneficia de asistență specializată în cursul procedurii de cameră preliminară și de a formula, prin avocat, cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, din interpretarea sistematică a dispozițiilor Codului de procedură penală, reiese că – în raport cu obiectul procedurii de cameră preliminară – inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate le este asigurat, în mod egal, dreptul de a formula cereri și de a ridica excepții în fața judecătorului de cameră preliminară, precum și dreptul de a fi asistate/ reprezentate de un apărător ales sau numit din oficiu. Ca urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 și nr. 631 din 8 octombrie 2015, prin care au fost declarate ca neconstituționale unele dispoziții din Codul de procedură penală referitoare la procedura camerei preliminare, reglementarea acestei noi faze procesuale a fost modificată prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, astfel că participarea persoanei vătămate în procedura de cameră preliminară este reglementată de prevederile art. 344 și următoarele din Codul de procedură penală. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (2) din acest cod, inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așadar, textul de lege mai sus menționat consacră, în mod expres, dreptul persoanei vătămate de a participa, personal sau prin apărător, la procedura camerei preliminare, asigurând dreptul la apărare și la un proces echitabil. Faptul că art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală nu prevede, în mod explicit, drepturile apărătorului persoanei vătămate în procedura camerei preliminare nu este de natură să afecteze drepturile constituționale ale persoanei vătămate, drepturi a căror exercitare este asigurată prin intermediul altor dispoziții procesual penale. … 9.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției solicită, de fapt, interpretarea textului de lege criticat, având în vedere lipsa unei reglementări exprese a posibilității exercitării – și în faza camerei preliminare – a drepturilor persoanei vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(3) În cursul judecății, avocatul persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepția celor pe care aceasta le exercită personal, și dreptul de a consulta actele dosarului“.  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în faza de judecată, în care autoarea excepției are calitatea de parte civilă. Totodată, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a dispus, prin Încheierea din 24 noiembrie 2015, desemnarea unui avocat din oficiu pentru partea civilă. … 15.Așadar, Curtea constată că dispozițiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală – criticate prin raportare la procedura de cameră preliminară – nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât aceasta se află în faza de judecată. Mai mult, în speță, partea civilă a fost asistată/reprezentată în cursul procedurii camerei preliminare de către un avocat desemnat din oficiu. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13). … 16.Astfel, ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.  … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Csecs Rita în Dosarul nr. 10.865/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește