DECIZIA nr. 436 din 24 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în Dosarul nr. 89/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 753D/2020. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. ... 4.->Se arată că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în fața Curții de Apel București, în procedura de soluționare a contestației în anulare formulate împotriva unei decizii a Tribunalului București; se susține că printr-o sentință a Tribunalului București a fost admis un acord de recunoaștere a vinovăției, iar Curtea de Apel București a respins apelul formulat împotriva sentinței de recunoaștere a acordului, precum și contestația în anulare anterior menționată; totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, apelul formulat împotriva soluției pronunțate în soluționarea contestației. În acest context, se solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, fiind invocate deciziile Curții Constituționale nr. 506 din 30 iunie 2020, nr. 297 din 9 iunie 2020, nr. 120 din 15 martie 2022 și nr. 128 din 15 martie 2022, pronunțate cu privire la dispozițiile legale la care prevederile art. 432 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost raportate în prezenta cauză. Se susține că autorul solicită, în realitate, completarea dispozițiilor legale criticate cu o soluție legislativă despre care apreciază că ar fi favorabilă în ipoteza în care, pe parcursul procesului penal, în cazul anumitor infracțiuni intervine prescripția răspunderii penale, respectiv soluția potrivit căreia prin soluționarea unei contestații în anulare ar putea fi desființat parțial un acord de recunoaștere a vinovăției.  ... 5.Se susține că autorul excepției de neconstituționalitate compară procedura abreviată de recunoaștere a vinovăției cu procedura penală de drept comun, prin care inculpatul este trimis în judecată prin rechizitoriu, din perspectiva regimului juridic al părților din aceste două categorii de cauze, însă aceste părți se află în situații diferite. ... 6.->Se mai arată că o decizie de admitere a prezentei excepții de neconstituționalitate nu mai produce efecte juridice în cauza în care a fost invocată, ci doar pentru viitor, aspect ce contravine dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție.  ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 89/2/2020, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii penale prin care a fost desființată o hotărâre judecătorească pronunțată în apel și s-a dispus rejudecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 485 alin. (1) lit. b) și ale art. 488 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură penală.  … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate creează discriminare între justițiabili aflați în situații similare, respectiv între cei în privința cărora este admisă contestația în anulare având ca temei dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală și se dispune rejudecarea cauzei, în condițiile în care actul de sesizare a instanței a fost rechizitoriul, și cei aflați în aceeași ipoteză juridică, dar în cazul cărora instanța a fost sesizată cu acord de recunoaștere a vinovăției.  … 9.Se arată că, în acest din urmă caz, în situația admiterii contestației în anulare, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța va proceda la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei conform prevederilor art. 488 alin. (4) lit. b) din același cod, neavând la dispoziție decât prevederile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv respingerea întregului acord întrucât soluția la care s-a ajuns prin încheierea acordului este nelegală. Se susține că, în acest fel, se ajunge la o situație discriminatorie între inculpații condamnați definitiv pentru comiterea mai multor fapte potrivit procedurii de drept comun și cei condamnați definitiv pentru comiterea mai multor fapte, dar care au încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, pentru care calea de atac extraordinară va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, fără motive substanțiale și imperative.  … 10.Este invocată jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, respectiv deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 146 din 14 iulie 2000, nr. 423 din 10 mai 2007 și nr. 573 din 20 septembrie 2018, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aceeași materie, mai exact Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunțată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit, paragraful 48. … 11.Se mai susține că soluția juridică criticată deturnează instituția acordului de recunoaștere a vinovăției de la scopul pentru care a fost creată de legiuitor similar instituției restituirii cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, întrucât afectează autoritatea de lucru judecat a întregii decizii penale.  … 12.Pentru aceleași motive, se susține că dispozițiile legale criticate contravin principiului securității raporturilor juridice.  … 13.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Susține, în esență, că, în cazul în care actul de sesizare a instanței a fost acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat pentru mai multe fapte și este admisă contestația în anulare, conform art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța este obligată să aplice dispozițiile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv să respingă întregul acord, întrucât soluția este nelegală. Așadar, în ipoteza analizată, admiterea contestației în anulare va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, deși cauza de încetare privește doar una dintre infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat. Instanța susține că această soluție juridică încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, persoanele aflate în ipoteza juridică analizată fiind discriminate în raport cu cele în cazul cărora instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, iar, în urma admiterii contestației în anulare, va fi rejudecată cauza doar sub aspectul faptelor în privința cărora a intervenit cauza de încetare a procesului penal. Este invocată, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 426 lit. b): „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: […] b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;“; ... – Art. 432 alin. (1): „La termenul fixat pentru judecarea contestației în anulare, instanța, ascultând părțile și concluziile procurorului, dacă găsește contestația întemeiată, desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desființare.“; ... – Art. 485 alin. (1) lit. b): „Instanța, analizând acordul, pronunță una dintre următoarele soluții: […] b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480-482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.“; ... – Art. 488 alin. (4) lit. b): „(4) Instanța de apel pronunță una dintre următoarele soluții: […] b) admite apelul, desființează sentința prin care acordul de recunoaștere a fost admis și pronunță o nouă hotărâre, procedând potrivit art. 485 și 486, care se aplică în mod corespunzător;“. ...  ... 18.->În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) cu privire la egalitatea între cetățeni, ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și prevederilor art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și la interzicerea discriminării. ... 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin argumentele formulate în susținerea excepției, autorul acesteia solicită, în realitate, completarea Codului de procedură penală cu o soluție legislativă distinctă care să prevadă că, în ipoteza admiterii contestației în anulare având ca temei dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală și a dispunerii rejudecării cauzei, atunci când actul de sesizare a instanței a fost un acord de recunoaștere a vinovăției, și nu rechizitoriu, rejudecarea cauzei se va face doar în privința faptelor pentru care a/au intervenit cauza/cauzele de încetare a procesului penal, și nu sub aspectul tuturor faptelor pentru care a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției.  ... 20.->O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13). Pentru aceste motive, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în Dosarul nr. 89/2/2020 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește