DECIZIA nr. 435 din 24 iunie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 11 august 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 16 14/01/2021
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 11REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 16REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 92 16/02/2021
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 861 28/11/2006
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 24REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Marieta Safta – prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Timofticiuc în Dosarul nr. 1.966/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.361 D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.364 D/2019, nr. 1.365 D/2019, nr. 1.366D/2019, nr. 1.368 D/2019, nr. 1.369D/2019, nr. 1.420 D/2019, nr. 1.421D/2019, nr. 1.423D/2019, nr. 1.513D/2019 și nr. 1.514D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Gheorghe Vlasin, Dorel Pătrui, Marian Broască, Ioan Prața, Victor Tătaru, Atila Iszlai, Ioan Zorilă, Gabriel Dorin Popescu, Ioan Petrovai și de Filimon Toma în dosarele nr. 458/97/2018, nr. 1.120/97/2018, nr. 595/97/2018, nr. 1.599/97/2018, nr. 1.385/97/2018, nr. 2.268/97/2018, nr. 253/97/2018, nr. 1.437/97/2018, nr. 673/97/2018 și nr. 2.332/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.364D/2019, nr. 1.365D/2019, nr. 1.366D/2019, nr. 1.368D/2019, nr. 1.369D/2019, nr. 1.420D/2019, nr. 1.421 D/2019, nr. 1.423D/2019, nr. 1.513 D/2019 și nr. 1.514D/2019 la Dosarul nr. 1.361 D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 16 din 14 ianuarie 2021.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.966/97/2018, nr. 458/97/2018, nr. 1.120/97/2018, nr. 595/97/2018, nr. 1.599/97/2018, nr. 1.385/97/2018, încheierile din 8 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.268/97/2018, nr. 253/97/2018, nr. 1.437/97/2018, și încheierile din 9 mai 2019, pronunțate în Dosarele nr. 673/97/2018 și nr. 2.332/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în raport cu dezlegarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.8.Excepția a fost ridicată de Gheorghe Timofticiuc, Gheorghe Vlasin, Dorel Pătrui, Marian Broască, Ioan Prața, Victor Tătaru, Atila Iszlai, Ioan Zorilă, Gabriel Dorin Popescu, Ioan Petrovai, Filimon Toma, reclamanți în dosarele menționate.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, realizează o discriminare, contrară art. 16 din Constituție, între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 care au lucrat în condiții speciale beneficiază atât de un stagiu de cotizare de 20 de ani, cât și de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, având pensii mai mari.10.De asemenea, autorii excepției susțin că este încălcat și art. 47 alin. (2) din Constituție. În susținerea acestei critici invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, în sensul că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca, în perioada pasivă a vieții individului, să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile plătite de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. Deși sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale, ele îndreptățesc persoana care a realizat venituri și care a plătit contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieții.11.Totodată, autorii excepției arată că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece conținutul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior – respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.12.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii, or, potrivit art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești.13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018.17.Din analiza motivării excepției rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din alin. (3) al acestuia, în interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia această sintagmă se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, astfel încât Curtea urmează să rețină acest obiect al excepției de neconstituționalitate.18.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale menționate se invocă următoarele prevederi din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie și art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului.19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate în raport cu aceleași prevederi constituționale, cu motive similare, în alte cauze decât cele în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.20.Astfel, prin Decizia nr. 92 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.21.Curtea a reținut, în esență, că nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție, întrucât sunt criticate ca fiind discriminatorii tratamentele juridice diferite aplicabile unor persoane pensionate sub imperiul unor acte normative distincte. Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).22.Curtea a reținut, de asemenea, că nu sunt încălcate prevederile art. 47 din Constituție, care consacră dreptul la pensie. Argumentele formulate de autorii excepției se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).23.Referitor la garantarea, prin același text constituțional invocat, a cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivității, Curtea a amintit jurisprudența sa în care a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Or, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.24.Cât privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“ (a se vedea Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64).25.Întrucât nu au intervenit elemente de noutate, cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența citată își mențin valabilitatea, fiind aplicabile deopotrivă și în prezenta cauză.26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Timofticiuc, Gheorghe Vlasin, Dorel Pătrui, Marian Broască, Ioan Prața, Victor Tătaru, Atila Iszlai, Ioan Zorilă, Gabriel Dorin Popescu, Ioan Petrovai și de Filimon Toma în dosarele nr. 1.966/97/2018, nr. 458/97/2018, nr. 1.120/97/2018, nr. 595/97/2018, nr. 1.599/97/2018, nr. 1.385/97/2018, nr. 2.268/97/2018, nr. 253/97/2018, nr. 1.437/97/2018, nr. 673/97/2018 și nr. 2.332/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x