DECIZIA nr. 434 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Valentin Cârstea în Dosarul nr. 1.234/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 840D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, din partea Administrației Prezidențiale, doamna consilier juridic Ramona Liliac, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că partea Administrația Prezidențială a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Administrației Prezidențiale, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. … 5.Se susține, pe de o parte, că textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, dreptul la pensie de serviciu nu face obiectul analizei instanței judecătorești, iar, pe de altă parte, că aspectele criticate vizează interpretarea normei legale, respectiv calitatea pe care autorul a avut-o la momentul săvârșirii infracțiunii de corupție. … 6.Cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate, se arată că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 319/2017 s-a constatat că infracțiunea săvârșită de autorul excepției aduce atingere prestigiului profesiei. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exercitat competența prevăzută de lege, fără să fi încălcat art. 1 alin. (4) din Constituție. Se susține că nu este încălcat nici art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere că art. 65 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede cazurile în care magistrații sunt eliberați din funcție, iar textul criticat referitor la neacordarea pensiei de serviciu devine incident în ipoteza condamnării definitive pentru o infracțiune de corupție. Se arată că eliberarea din funcția de procuror ca urmare a condamnării definitive pentru săvârșirea unor infracțiuni face parte din categoria motivelor imputabile de încetare a activității unui magistrat. Nu are relevanță dacă infracțiunea a fost săvârșită în calitate de cadru didactic sau de magistrat, ci consecințele juridice pe care condamnarea penală le are în sfera statutului magistratului. … 7.Se arată că textul criticat nu încalcă dreptul la apărare, întrucât autorul a avut posibilitatea atacării actelor administrative de eliberare din funcția de magistrat. Totodată, se susține că nu este încălcat nici art. 44 alin. (8) din Constituție, sens în care se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 și nr. 733 din 21 noiembrie 2019. … 8.Având cuvântul, Ministerul Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens se arată că textul criticat nu condiționează neacordarea pensiei de serviciu de săvârșirea infracțiunii de corupție doar în calitate de magistrat. În schimb, ceea ce are relevanță sunt consecințele pe care condamnarea o produce asupra statutului profesional al magistratului. Totodată, se susține că nu este încălcat nici art. 44 alin. (8) din Constituție, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 660 din 29 octombrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 8 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.234/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Valentin Cârstea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 397/2017, prin care s-a constatat că cererea autorului excepției de neconstituționalitate de eliberare din funcție prin pensionare a rămas fără obiect, ca urmare a condamnării pentru săvârșirea de infracțiuni, și s-a propus eliberarea sa din funcția de procuror având în vedere condamnarea antemenționată, și al Decretului Președintelui României nr. 410/2017 prin care autorul excepției a fost eliberat din funcție ca urmare a condamnării sale definitive. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul criticat nu respectă cerințele de calitate a actelor normative, întrucât reglementează o pedeapsă complementară la o sancțiune penală, fără a stabili cu claritate și precizie calitatea profesională a celui care a săvârșit faptele de corupție, respectiv dacă acesta a acționat în calitate de magistrat sau întro altă calitate oficială. Se menționează că, în cauză, autorul excepției a săvârșit fapta penală imputată în calitate de cadru didactic universitar, și nu în calitatea de procuror pe care, de asemenea, o deținea. Așadar, textul criticat lasă loc la interpretare și permite autorității în domeniu să își exercite în mod arbitrar dreptul său de decizie cu privire la temeiul eliberării din funcție a procurorului, ajungându-se în situația în care, deși faptele de natură penală au fost săvârșite în calitate de cadru didactic universitar, eliberarea din funcția de procuror să fie calificată ca fiind o situație tipică a unui magistrat condamnat pentru fapte de corupție săvârșite în calitate de magistrat. Cu privire la cerințele de calitate a legii, se fac trimiteri la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se apreciază astfel că textul criticat contravine art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice. … 11.Se arată că textul criticat încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât acordă competență autorității administrative să aplice o pedeapsă complementară la o sancțiune penală în lipsa unei hotărâri judecătorești. Se apreciază astfel că textul criticat a permis o subrogare neconstituțională a Consiliului Superior al Magistraturii în competența constituțională a unei instanțe penale și care a aplicat, în condițiile date, o sancțiune complementară celei penale, fără ca aceasta să fi fost prevăzută în Codul penal sau dispusă prin hotărârea penală de condamnare. Cu privire la separația puterilor în stat, se fac referiri la Decizia Curții Constituționale nr. 611 din 3 octombrie 2017, iar cu privire la legalitatea incriminării este menționat art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Se arată că textul criticat încalcă dreptul la apărare în sens larg, întrucât permite unei autorități administrative, precum Consiliul Superior al Magistraturii, să aplice în mod unilateral o pedeapsă complementară la pedeapsa penală principală aplicate prin hotărârea de condamnare, respectiv pierderea dreptului de a beneficia de pensia de serviciu, fără a stabili o procedură administrativă prin care persoana acuzată să își poată exercita dreptul la apărare în fața acestuia. … 13.Se arată că textul criticat încalcă dreptul de proprietate privată, având în vedere că lipsește pe titularul unui drept patrimonial de beneficiul acestuia. Se arată că dreptul patrimonial constând în pensia de serviciu, precum și efectele acestuia nu pot fi anulate decât în urma unei judecăți publice, desfășurate în fața unei instanțe independente și imparțiale, iar nu printr-o decizie/ hotărâre administrativă, emisă de o instituție administrativă în mod unilateral, fără respectarea principiului contradictorialității. O atare autoritate administrativă nu poate anula, modifica sau îngrădi exercițiul unui drept de proprietate acordat prin decizia unei alte autorități administrative, respectiv Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin. Astfel, dreptul patrimonial la pensia de serviciu a fost confiscat, iar dreptul la pensie de serviciu a fost anulat prin acte administrative unilaterale. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data invocării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul cuprins: „(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 și 83^1 și de indemnizația prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii“. … 19.Dispozițiile art. 83^2 alin. (1) au fost introduse în lege prin art. I din Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 24 iulie 2014. Prevederile criticate au fost modificate prin art. I pct. 144 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate în redactarea anterioară modificării realizate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății. … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, respectiv cerințele de calitate ale legilor, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Se mai invocă art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul criticat nu condiționează ca săvârșirea de către judecător/procuror a unei infracțiuni de corupție/asimilate infracțiunilor de corupție/în legătură cu acestea să fie realizată în exercitarea activității de judecător/procuror sau în vreo altă funcție compatibilă cu acesta. Rezultă că orice persoana care deține calitatea de judecător/procuror indiferent că săvârșește o astfel de infracțiune în legătură cu activitatea sa profesională de judecător/procuror sau de cadru didactic universitar (unica funcție compatibilă cu cea de judecător/procuror) înainte de eliberare sa din funcția de judecător/procuror, pierde beneficiul pensiei de serviciu. Prin urmare, Curtea constată că textul este clar, precis și previzibil sub acest aspect, necuprinzând elemente interpretabile sau sibilinice, și nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. … 22.Cu privire la susținerea potrivit căreia textul criticat încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât acordă competență autorității administrative să aplice o pedeapsă complementară la o sancțiune penală în lipsa unei hotărâri judecătorești, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate pornește de la o premisă falsă în sensul că neacordarea pensiei de serviciu ar reprezenta o pedeapsă complementară. Or, art. 66 alin. (1) din Codul penal este sediul materiei în privința pedepselor complementare; aceste pedepse se dispun de instanța de judecată în soluționarea laturii penale a procesului penal, în timp ce neacordarea beneficiului pensiei de serviciu reprezintă rezultatul neîndeplinirii de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu. … 23.Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare – est modus in rebus [a se vedea în acest sens Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, precum și Decizia nr. 660 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 19 noiembrie 2019, paragraful 60]. … 24.Opțiunea legiuitorului de a refuza beneficiul pensiei de serviciu magistraților care în perioada exercitării funcției au săvârșit abateri de la legea penală pentru care au fost condamnați chiar ulterior eliberării din funcție, coroborată cu recunoașterea dreptului la pensie în sistemul public, în condițiile legii, se plasează în marja de apreciere de care acesta dispune în temeiul art. 61 din Constituție [Decizia nr. 660 din 29 octombrie 2019, paragraful 61]. … 25.Autoritatea administrativă cu competențe în emiterea deciziei de pensionare nu face altceva decât să verifice dacă persoana în cauză îndeplinește condițiile legale necesare pentru a i se acorda pensia de serviciu. În măsura în care nu le îndeplinește, va emite o decizie de pensionare prin raportare la principiul contributivității, principiu fundamental al regimului general de pensionare. Mai mult, decizia de pensionare astfel emisă este supusă controlului judecătoresc în condițiile procedurii comune reglementate de Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Prin urmare, Curtea constată că textul criticat nu încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție, având în vedere că nu reglementează dispunerea de către o autoritate administrativă a unei sancțiuni de natură penală, aceasta verificând numai îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de pensie de serviciu. … 26.Totodată, întrucât textul criticat nu are legătură cu materia penală, Curtea constată că art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu are incidență în cauză. … 27.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 24 din Constituție, Curtea reține că, potrivit art. 83^2 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori va informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de articolul criticat care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică. … 28.Cu alte cuvinte, autorul excepției de neconstituționalitate dorește ca informarea să fie rezultatul unei proceduri administrative în care să își poată exercita dreptul la apărare. Or, informarea este un act tehnic de încunoștințare a Casei Naționale de Pensii Publice cu privire la existența unei hotărâri de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, acesta fiind emis automat, indiferent că există formulată sau nu o cerere de acordare a pensiei de serviciu. Această informare reprezintă o expresie a unei competențe legale a Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu încunoștințarea primită de la instanța judecătorească. Totodată, acest act nu produce efecte juridice de drept substanțial față de solicitantul pensiei de serviciu; un astfel de act ce vizează un drept subiectiv al solicitantului este decizia de pensionare emisă de Casa Națională de Pensii Publice. Potrivit Legii nr. 263/2010, decizia de pensionare poate fi contestată în fața instanței judecătorești. Prin urmare, Curtea constată că există un remediu judiciar suficient și efectiv pe care autorul excepției îl poate folosi dacă consideră că informarea realizată de Consiliu este greșită, astfel că textul criticat nu încalcă art. 24 alin. (1) din Constituție. … 29.Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale [Decizia nr. 660 din 29 octombrie 2019, paragraful 59], pensia de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care își formează o carieră profesională într-un anumit domeniu și care sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal. Aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații. Una dintre rigorile impuse de lege este aceea privind buna reputație de care magistrații trebuie să se bucure în societate, reputație care trebuie să fie clădită, printre altele, pe profesionalism, integritate și lipsa antecedentelor penale. Acestea constituie premisele imparțialității judecătorilor, care „trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare“ [art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004], și a procurorilor, care „reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept“ [art. 131 alin. (1) din Constituție], ambele categorii de magistrați fiind obligate ca, „prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare“ [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004]. Or, condamnarea definitivă a judecătorului sau a procurorului pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea, săvârșite înainte de eliberarea din funcție, așază persoana respectivă în afara rigorilor impuse de statutul de magistrat, excluzând-o în mod justificat de la drepturile și beneficiile inerente acestui statut. … 30.Astfel, soluția legislativă adoptată respectă în mod obiectiv și rezonabil dreptul de proprietate al fostului magistrat cu privire la sumele plătite în regimul contributiv al sistemului public de pensii. … 31.Trebuie subliniat că până la punerea în plată a deciziei de pensionare nu există vreun drept de proprietate al judecătorului/procurorului asupra părții necontributive a pensiei de serviciu. Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dreptul de proprietate vizează sumele aferente pensiei de serviciu care sunt scadente, nu și sumele pe care ar urma să le încaseze ca urmare a deciziei de pensionare. În acest sens, prin Decizia nr. 1.286 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Curtea a statuat următoarele/după cum urmează: „cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“ [a se vedea și Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010]. Prin urmare, Curtea constată că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Cârstea în Dosarul nr. 1.234/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește